Col. Doru-Ștefan Elisei, Șef Serviciu Planificare Operațională Integrată, Direcția Generală pentru Protecție Civilă, Departamentul pentru Situații de Urgență, a explicat de unde apare această problemă, dar şi ce se întâmplă la nivel internaţional, precum şi la nivel naţional.
"Cum impactează schimbările climatice consecinţele situaţiilor de urgenţă? În primul rând, schimbările climatice din ultimii ani au crescut frecvenţa şi intensitatea fenomenelor hidro-meteorologice periculoase. Fenomenele extreme nu mai sunt izolate, ci o parte a unui tipar recurent. Dacă vorbim de vijelii, precipitaţii torenţiale, viituri, acestea au redus timpul între avertizare şi impact.
Noi, prin legea protecţiei civile, avem un sistem de avertizare a populaţiei, dar aceste schimbări climatice au redus timpul în care ei pot reacţiona şi să îşi ia primele măsuri, de la momentul în care vine avertizarea.
O să plec dinspre internaţional sau naţional, pentru că bine să învăţăm şi din întâmplările observate la nivel internaţional.
În 2024, la inundaţiile din Valencia, Spania, evenimentul a debutat în 29 octombrie. Dacă iniţial, în 12 noiembrie, erau doar 23 persoane dispărute, bilanţul a fost tragic la final. 238 de victime confirmate! Au fost salvate 36.907 persoane. Iar în cooperare, Spania cu Comisia Europeană, au evaluat pagubele, iar la finalul acestui proces Comisia Europeană a acceptat că au fost daune directe ale fenomenului extrem în valoare de 18,08 miliarde de euro.
Un alt fenomen, care a avut loc în 2018, în Marea Britanie, fenomenul Beast from the East. Ninsori în perioada 26 februarie-3 martie 2018. A fost un eveniment care a necesitat o mobilizare fără precedent pentru Marea Britanie", a declarat Col. Doru-Ştefan Elisei în cadrul conferinţei Schimbările climatice și impactul în economie, organizată de DC Media Group.
Numărul avertizărilor meteo, în creştere în România
Potrivit colonelului Elisei, numărul avertizărilor meteo de tip cod portocaliu şi cod roşu a crescut în 2026. În primele opt luni ale anului s-au înregistrat aproape atâtea avertizări cât pe tot parcursul anului 2025.
"Aş vrea să scot în evidenţă şi cooperarea. Eu sunt şef serviciu planificare operaţională integrată. Integrat e un cuvânt destul de delicat. Îl putem înţelege în moduri diferite. Cea mai mare provocare pe care o am eu în planificarea misiunilor şi exerciţiilor este să pun pe aceeaşi platformă toate forţele, toate instituţiile, în vederea gestionării tipurilor de risc. Acest proces de integrare cu ANM este la un nivel foarte bun. Dar, cu certitudine, putem spune că sistemul creat de-a lungul anilor împreună cu ANM este unul funcţional şi care merge, din ce în ce mai mult, în direcţia scăderii timpului de transmitere a informaţiei, de la specialiştii lor până la populaţie. Aceasta din urmă fiind capabilă să ia primele măsuri pentru a se adăposti.
Ca să dau o cifră, aş spune doar avertizările meteo şi hidro de cod portocaliu şi cod roşu primite de la ANM în 2025 şi până la 31 august 2026. Pe averse, vânt şi hidrologice, am primit 714 avertizări în 2025, iar în primele 8 luni din 2026 avem 648 de avertizări. Trendul este crescător", a mai spus acesta.