Invitată la DC Medical și DC News, dr. Anca Trifan, coordonatorul Institutului de Hepatologie și Gastroenterologie din Iași, a explicat că prevalența bolii în România este similară sau chiar mai mare decât media europeană și avertizează că această afecțiune face parte dintr-un fenomen global asociat creșterii obezității și diabetului.
Dr. Anca Trifan a arătat că datele obținute din studii realizate în România confirmă amploarea problemei.
„Noi avem multiple studii și teze de doctorate efectuate pe populația cel puțin a Moldovei și am încercat să evaluăm epidemiologia, prevalența bolii ficatului gras non-alcoolic, cum se numea până mai ieri, sau ficatul steatozic asociat disfuncției metabolice, cum este astăzi numită afecțiunea. Am găsit date similare, dacă nu chiar mai mari decât cele raportate în Europa”, a spus medicul.
Specialista a explicat că această afecțiune este în creștere la nivel mondial, tendința fiind strâns legată de evoluția altor boli metabolice.
Potrivit dr. Trifan, creșterea numărului de cazuri de ficat gras este direct legată de două alte probleme majore de sănătate: diabetul zaharat de tip 2 și obezitatea.
„Se știe că există o tendință de creștere a prevalenței acestei afecțiuni în întreaga lume, creștere care este paralelă cu tendința de creștere a diabetului zahărat tip 2 și a obezității. Vorbim de trei pandemii silențioase sau sindemii”, a explicat aceasta.
Medicul subliniază că boala nu afectează doar ficatul, ci este parte a unui tablou metabolic complex.
„Ficatul este doar o porțiune dintr-un puzzle. În marea majoritate a pacienților există suprapondere sau obezitate, contribuie insulino-rezistența sau chiar diabetul zahărat și mai există un aspect foarte important – afectarea cardiovasculară. De aceea și cardiologii sunt alături de noi în această luptă”, a precizat dr. Trifan.
Specialista atrage atenția că medicina încearcă să se concentreze tot mai mult pe prevenție, nu doar pe tratarea complicațiilor grave ale bolilor hepatice.
„Societățile profesionale încearcă să schimbe paradigma, în sensul să nu ne ocupăm doar de consecințele pe termen lung ale bolilor hepatice cronice – ciroza decompensată, transplantul hepatic sau cancerul hepatocelular – ci să acționăm mult mai devreme”, a explicat ea.
Intervenția timpurie poate însemna măsuri simple, legate de stilul de viață și monitorizarea stării de sănătate.
Dacă tendințele actuale continuă, specialiștii estimează o creștere dramatică a prevalenței bolii.
„După predicțiile publicate, se pare că 50% din populația globului va fi afectată de ficatul gras asociat disfuncției metabolice în anul 2050. Mi se pare foarte îngrijorător”, a spus dr. Anca Trifan.
Totuși, medicul rămâne optimistă și crede că situația poate fi schimbată prin prevenție și educație medicală.
„Dacă acționăm acum, sunt sigură că în 2050 vom avea o prevalență poate ușor mai mică decât cea raportată astăzi, de aproximativ 30%”, a concluzionat specialista.