Emisiunea DC Edu de la DC News TV a abordat în această săptămână limba și literatura română, iar membrul corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, a vorbit despre erorile în vorbire care uneori ajung în dicționar, alteori nu.
Flexibilitate mai mare față de greșeli
„Am observat o deschidere, o flexibilitate, un grad de toleranță mai mare din partea secției de lingvistică a Academiei Române. Cred că este o atitudine foarte bună care permite, fără a le sancționa, toate aceste transformări din dinamismul limbii ca organism”, a explicat prof. univ. dr. Sorin Ivan, moderatorul emisiunii.
„Sigur, de asta există instituții și instrumente normative. E normal să existe și o oarecare rezistență. Nici permisivitatea totală nu este bună pentru că la un moment dat creează confuzie chiar în rândul vorbitorilor. Ajung să nu mai știe care este bună: forma pe care o știau ei sau forma pe care o aud în jur.
Așadar, o oarecare inerție și un oarecare conservatorism trebuie să existe măcar pentru a încetini schimbările de care vorbiți”, a răspuns prof. univ. dr. Rodica Zafiu.
Intelectualii foloseau forma „complect” acum un secol
„Ca să nu mai spunem că nu toate schimbările ajung să se impună. În fond, în perioada interbelică, la noi foarte mulți intelectuali foloseau forma «complect». Era o greșeală, o formație analogică nemotivată. S-a scris mult împotriva ei și până la urmă nu s-a impus. Nu putem spune că orice greșeală de astăzi e norma de mâine.
Procesul este foarte interesant pentru că depinde de ce reacții trezește în rândul specialiștilor, în rândul publicului mai larg. Avem exemplele mai recente: decât și ca și. Decât, folosit în contexte pozitive, nu prinde. Deși este foarte răspândit, trezește râsul, trezește ironiile, este stigmatizant. În schimb, «ca și» cam prinde, de și nu ne place, s-a scris mult contra lui”, a conchis dumneaei.
