EXCLUSIV Diaspora și relația cu Uniunea Europeană, în ochii românilor. Sociologul Mădălina Hideg: Vedeau în ea un salvator

Știridiaspora.ro a organizat cea de-a patra ediție a dezbaterii din cadrul proiectului ,,DIASPORA CREATIVĂ – GÂNDURI PENTRU ACASĂ”. Evenimentul s-a desfășurat miercuri, 30 septembrie, în sistem hibrid, începând cu ora 14:00 (ora locală a României).

Primele trei ediții ale proiectului au adus în discuție relația dintre diaspora și România, dificultățile întâmpinate de românii din străinătate, precum și nevoia de a consolida legăturile dintre comunitățile românești din afara țării și societatea românească. Sociologul Mădălina Hideg a prezentat rezultatele unui sondaj privind percepția românilor despre rolul diasporei în țară, dar și despre raportarea acestora la Uniunea Europeană.

VEZI TOATĂ DEZBATEREA AICI:

"8 din 10 respondenți consideră că statul român nu reușește să valorifice suficient experiența diasporei"

"De-a lungul perioadei de implementare a proiectului, noi am aplicat pe site-ul stiridiaspora.ro o serie de întrebări. Acestea au fost adresate cititorilor site-ului, publicului larg, și au fost legate de percepția asupra valorizării experiențelor celor din străinătate. Au fost despre percepția împărtășirii și transferului valorilor europene, dar și despre rolul mass-mediei în tot acest context. Este, de fapt, o poveste în cifre despre standarde administrative și civice. Practic, românii care ne-au răspuns cer mecanisme prin care experiența acumulată în străinătate să se transfere în politici publice, în servicii publice pentru cetățean și într-o comunicare mai credibilă dinspre stat către cetățeni. Câteva dintre cele mai relevante rezultate au punctat diverse idei. Una dintre ele este faptul că 7 din 10 respondenți cred că diaspora poate să contribuie la schimbarea în bine a României. E o cifră încurajatoare care arată că românii au încredere în potențialul diasporei de a aduce un suflu nou în experiența administrativă din țară. 

Apoi, 8 din 10 respondenți consideră că sistemele administrative din străinătate sunt mult mai eficiente decât cele din România. Este clar că experiența de migrație produce comparație socială. Oamenii văd cum funcționează instituțiile din alte state și folosesc această experiență ca standard de evaluare pentru ceea ce se întâmplă în România. Aici vorbim despre remitențele sociale. Românii trimit acasă norme, practici, așteptări, modele de comportament, dincolo de bani. Mai departe, tot 8 din 10 respondenți consideră că statul român nu reușește să valorifice suficient experiența diasporei. Diaspora este percepută ca o resursă, dar nu ca o resursă integrată. Există capital social, profesional, civic în diaspora, însă lipsește mecanismul prin care aceste resurse pot fi traduse în decizii publice în România. Alți 72% dintre respondenți spun că statul ar trebui să consulte mai mult diaspora pentru îmbunătățirea practicilor administrative. Este o cerere de participare reală. Oamenii vor ca diaspora să fie conectată la feedback, la consultare, la proiectare de politici publice, astfel încât să reușim să transferăm bune practici din comunitățile în care trăiesc acești oameni aflați în afara granițelor țării. 

"Românii au o relație matură și critică față de Europa: Vedeau în ea un salvator, iar acum lucrurile stau altfel"

Acum, legat de raportarea față de Uniunea Europeană și valorile europene, 63% dintre respondenți ne spun că se simt cetățeni europeni. Încă 54% cred că Uniunea Europeană a adus beneficii României. Pe de altă parte, 57% dintre cei care au răspuns spun că nu au încredere în instituțiile europene. Încă 60% nu cred că Uniunea Europeană susține dezvoltarea României. Mai mult, aproape 7 din 10 respondenți cred că valorile europene nu sunt pe deplin respectate în România. La prima vedere, aceste date par puțin contradictorii, dar ele ne arată o relație matură și critică față de Europa. Ne amintim că în primii ani, imediat după aderare, românii aveau o imagine aproape idilică despre Uniunea Europeană. Vedeau în ea un salvator, iar cum lucrurile stau altfel.

E o atitudine mai matură față de relația cu Uniunea Europeană. Publicul simte apartenența europeană, dar în același timp poate să privească și cu un ochi critic instituțiile care administrează proiectul european. Mulți dintre români, 8 din 10, consideră că România ar trebui să fie mai activă în Uniunea Europeană. E o cerere de prezență. Oamenii vor o Românie mai vizibilă, mai competentă, mai capabilă să transforme apartenența europeană în rezultate concrete. Undeva la 63% spun că nu au beneficiat personal de oportunități în Uniunea Europeană. Asta ne amintește de diferența dintre drepturile formale și accesul real. Oportunitățile pot exista, dar dacă informația este greu de găsit, dacă procedurile sunt complicate, dacă oamenii nu au capitalul educațional, lingvistic, profesional necesar, atunci oportunitatea rămâne abstractă. Rolul diasporei poate fi decisiv aici. Diaspora poate traduce oportunitățile europene în experiențe concrete, în mentorat, în exemple și chiar în rețele de sprijin. Observăm că publicul vrea standarde europene, dar cere ca ele să fie coborâte din discursul instituțional în viața de zi cu zi. Nu este suficient să vorbim despre aceste valori. Ele trebuie să se vadă în administrație, în tratamentul statului față de cetățeni și în capacitatea statului de a învăța", a declarat Mădălina Hideg.