Prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru, a vorbit despre sacrificiile uriașe ale chirurgilor și despre cum tinerii medici aleg astăzi specialitățile mai mult după confort, nu din vocație, așa cum o făceau generațiile trecute.
Chirurgia, o meserie în criză. Burnoutul sperie noile generații de medici
"Pentru că vrem să vorbim despre medici, și mai ales despre specialitatea de chirurgie, vă mărturisesc că atunci când am ales psihiatria, am cochetat și eu, ca femeie, cu ideea de a deveni chirurg. Cu toată admirația pentru femeile chirurg, soțul meu, care este și el medic, mi-a spus: „Nu putem fi doi chirurgi în casă, nu vom face față cu atâtea gărzi și sarcini.” El este chirurg, așa că știu foarte bine particularitățile vieții de chirurg și ce presupune această meserie nobilă.
Eu văd lucrurile astfel: chirurgii și specialitatea lor trebuie puse la adevărata valoare, acolo unde le este locul, în vârf. Meseria aceasta implică enorm, și dacă ne uităm la toate specialitățile medicale, fie ele chirurgicale sau non-chirurgicale, toate presupun gărzi, nopți pierdute, ore suplimentare, sacrificii. În chirurgie însă, nu poți, după o gardă, să-ți lași pacientul în urgență și să pleci acasă. Nu se întâmplă nicăieri așa ceva. Medicul chirurg rămâne până când își termină cazul.
Din păcate, vedem adesea cum chirurgii, după o gardă, nu pleacă la 8 dimineața, ci continuă să opereze. Practic, lucrează mai mult de 24 de ore fără pauză. Ei intră în spital la 8 dimineața, trec peste noapte, și continuă a doua zi să opereze. Limitele sunt depășite cu mult în medicină.
Și, din nefericire, observ o polemică, uneori chiar o atitudine de contestare față de medici din partea altor profesii. Nimeni nu înțelege cu adevărat sacrificiul acestora. Da, este o vocație, îți alegi această meserie din pasiune, dar ea trebuie susținută și de factori decizionali, de sistem.
Cum văd eu lucrurile? Așa cum ați spus și dumneavoastră, generațiile noastre alegeau chirurgia știind exact la ce se înhamă la sacrificiu, la nopți pierdute, la o viață dedicată pacienților. Lucrurile s-au schimbat însă. Generațiile tinere, din păcate, gândesc diferit: totul trebuie codificat, reglementat, cuantificat. Am văzut tineri rezidenți care militează să nu fie ținuți peste program dacă nu sunt remunerați.
În generațiile trecute, nu exista așa ceva. Medicul stătea pentru că simțea că trebuie să o facă. Din vocație, din devotament. Era un sacrificiu asumat.
Acum, din păcate, tinerii își aleg specialitatea pe alte criterii și vă spun asta ca psihiatru, din radiografia pe care am făcut-o societății și modului în care gândesc acești tineri", a explicat Prof. Univ. Abilitat dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru.
Trebuie să vezi și
