Prof. univ. dr. George Cristian Curcă, directorul INML, spune că medicul rămâne responsabil pentru deciziile luate cu ajutorul inteligenței artificiale și că aceste sisteme trebuie reglementate strict.
Inteligența artificială oferă diagnosticul, dar medicul răspunde
"Responsabilitatea medico-legală, în sensul în care ați adus discuția, este conectată de o responsabilitate juridică. Adică s-ar pune problema responsabilității medico-legale atunci când devine o problemă de responsabilitate juridică.
Și ar fi de lămurit dacă medicul are sau nu are o responsabilitate juridică, în măsura în care a folosit un element, să zic așa, de inteligență artificială, sau de care el se delimitează spunând că nu a fost potrivit în deciziile pe care le-a luat.
Cum am zis, cred că o parte a răspunsului se leagă de faptul că medicul trebuie să-și aleagă mijloacele actului medical. Acestea rămân în responsabilitatea lui.
Dau un exemplu: există un software, în momentul acesta, mă rog, în momentul în care am citit eu, adică anul trecut, poate sunt și altele, de anatomie patologică. Astfel, stai față în față cu pacientul tău, cu un laptop, cum aș avea un laptop acum în față.
El îți spune tot felul de lucruri pe care tu le întrebi, iar tu, în timpul ăsta, desigur, le treci pe laptop, dar le treci direct în software-ul respectiv. Pacientul ar putea să știe sau ar putea să nu știe acest lucru.
Când umpli toate câmpurile necesare, apeși un „enter”, iar din punct de vedere anatomo-patologic, acest software îți comunică, în maximum 20 de secunde, diagnosticul, indiferent cât de complicată pare situația. Apoi te uiți peste laptop și îi spui pacientului care e diagnosticul lui.
Nu discut acum despre relația medic–pacient și depersonalizarea ei, dar în același timp pacientul ar putea să se considere înșelat în așteptările lui în raport cu medicul curant.
Software-ul respectiv poate, însă, să aibă o eroare. Presupunând că are o eroare, iar medicul nu folosește posibilitatea de a verifica diagnosticul și l-a și comunicat, atunci se va merge pe eroarea de diagnostic.
Dacă admitem că s-a produs o eroare, la întrebarea „Cine e responsabil pentru eroarea aceasta?”, desigur, avem două răspunsuri posibile.
Una este medicul curant, pentru că el și-a ales mijloacele actului medical și putea să nu aleagă acest software, dar a preferat să-l folosească fără să știe rata de erori (pentru că toate au).
Pe de altă parte, medicul se poate apăra spunând că software-ul are o eroare pe care a cunoscut-o sau poate n-a cunoscut-o. Poate invoca faptul că a fost înșelat", a explicat prof. univ. dr. George Cristian Curcă, directorul INML.
Trebuie să vezi și
