Arsura solară nu e doar un disconfort estival. Tot mai mulți tineri ajung la diagnostic cu forme agresive de cancer de piele din cauza expunerii neprotejate la soare.
Dr. Olga Simionescu atrage atenția asupra legăturii directe dintre radiațiile UV și mutațiile celulare, dar și asupra importanței protecției și monitorizării leziunilor cutanate.
„Cancerul de piele este de foarte multe feluri, în funcție de ce celulă este interesată. Cele mai frecvente și în relație cu soarele sunt cancerele provenite din epiterm. În epiterm avem două tipuri principale de celulă: celula fără pigment, numită keratinocit din proliferarea lor neoplazică rezultă carcinoamele și melanocitul, celula cu pigment (melanină), din proliferarea căruia rezultă melanomul.
Există dovezi științifice că toate au legătură cu expunerea la soare: carcinoamele cu o expunere cumulativă; melanomul cu o expunere intermitentă. Carcinoamele interesează lucrătorii de exterior, melanomul, lucrătorii de interior cu status socio-economic crescut.
Din punct de vedere al vârstei, foarte corect a spus domnul academician: practic, există acum o mutare către stânga a liniei de incidență. Noi știam că un cancer cutanat, fie carcinom, fie melanom, interesează vârstnicii, adică persoanele peste 60 de ani. Acum apar carcinoame la 25, 30, 35 de ani. Apare melanom. Vorbim de melanom la adolescenți, melanom la adulți tineri. Adică s-a produs o coborâre a incidenței pe vârste populaționale mai tinere.
Aceasta necesită cercetări suplimentare, ca să înțelegem de ce. De exemplu, la melanom, avem o bază genetică puternică. Poți sta foarte mult la soare, dar dacă nu ai o bază genetică, nu vei face melanom sau alt tip de cancer cu excepția mutațiilor spontane. Pentru că în melanom există peste 700 de mutații spontane în viața individului. Dar dacă tu stai la soare și ai deja o bază familială, dacă antecedentele tale colaterale sunt pozitive pentru cancer, îți crești riscul de a dezvolta un cancer.
În ceea ce privește mai ales melanomul, dar poate și alte tipuri de cancer, există așa-numite leziuni precanceroase, care apar prin malignizarea unei leziuni preexistente. Și e important să vorbim despre astfel de leziuni, ca oamenii să știe să se protejeze, în special dacă le au.
Mai ales pentru carcinomul spinocelular, există o leziune precursoare numită keratoză actinică. Este o leziune care apare adesea pe masivul facial, interesează treimea superioară a acestuia. Poate fi o leziune solitară sau, adesea, leziuni multiple, eritemato-scuamoase (adică roșii și cu scuamă în suprafață). Uneori, când sunt multiple și confluiază, vorbim despre conceptul de cancerizare în câmp și o considerăm un precancer, pentru că 85% dintre ele vor duce la carcinom spinocelular un cancer provenit din keratinocitele de deasupra stratului bazal. Este exemplul cel mai clasic de leziune care trebuie foarte clar rezolvat.
Carcinomul bazocelular (bazomul), care rezultă din celulele stratului bazal, nu are precursori. Melanomul apare fie de novo, fie în asociere cu o aluniță preexistentă. Sunt teorii controversate astăzi despre cum apare melanomul: fie din degenerarea progresivă a unei leziuni melanocitice anterioare considerate benigne (teoria progresiei tumorale), fie dintr-o bază genetică cu comportament biologic agresiv și, de fapt, a fost melanom de la început.
Cei care susțin teoria progresiei tumorale sunt din ce în ce mai numeroși și există dovezi științifice clare la nivel molecular, legate de proteine precum cadherinele, care susțin această ipoteză.
Există și melanome care nu au nicio legătură cu soarele. La fel și alte tipuri de cancer, mai ales cele care nu sunt influențate de expunerea solară.
Așadar, baza genetică, arsura solară, mutațiile spontane din decursul vieții sunt toți factori favorizanți. Mai recent, studiile arată și legătura dintre zonele industrializate, poluare, caniculă, temperaturi ridicate și expunerea neprotejată la soare.”, a explicat Dr Olga Simionescu.
