26 aprilie – Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl – O tragedie care a schimbat lumea. La 38 de ani de la explozia de la Cernobîl, urmările continuă să afecteze milioane de oameni.
Cernobîl, 1986: începutul unui dezastru nuclear
Pe 26 aprilie 1986, o explozie devastatoare în reactorul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, în fosta Uniune Sovietică, a eliberat în atmosferă cantități uriașe de material radioactiv. Norul contaminat a acoperit Belarus, Ucraina și părți din Rusia, afectând în total aproximativ 8,4 milioane de oameni. A fost cel mai grav accident nuclear civil din istorie.
Doi muncitori au murit în explozia inițială, iar 28 de persoane au decedat în săptămânile următoare din cauza sindromului iradierii acute. Mii de pompieri și personal de intervenție au fost expuși la radiații letale în încercarea de a controla incendiile și de a limita efectele catastrofei.
Răspunsul tardiv al autorităților sovietice
Abia în 1990, la patru ani de la accident, guvernul sovietic a recunoscut oficial nevoia de sprijin internațional. În același an, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția 45/190, care a declanșat o mobilizare internațională pentru a atenua consecințele exploziei nucleare. Peste 230 de proiecte de cercetare și asistență au fost derulate ulterior sub egida ONU, în parteneriat cu organizații internaționale și guverne, comform Agerpres.
În 2002, Organizația Națiunilor Unite a schimbat abordarea de la una axată pe urgență la o strategie de dezvoltare durabilă pe termen lung. Au fost înființate rețele de sprijin și cercetare, precum ICRIN, pentru a susține regiunile afectate.
Ziua internațională a comemorării: o inițiativă a Națiunilor Unite
La 8 decembrie 2016, ONU a adoptat o rezoluție prin care 26 aprilie a fost declarată Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. Rezoluția recunoaște că, la peste trei decenii de la accident, impactul este încă resimțit. Regiunile afectate se confruntă în continuare cu provocări economice, sociale și de sănătate.
„Persistă consecințe grave pe termen lung”, subliniază ONU, care atrage atenția asupra nevoii de solidaritate internațională și sprijin continuu pentru comunitățile afectate.
Un efort global fără precedent: Noua structură de siguranță
Un moment important în gestionarea efectelor dezastrului a fost finalizarea noii structuri de izolare peste reactorul avariat. Construcția, în valoare de 2,2 miliarde de euro, finanțată de peste 45 de națiuni și coordonată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a fost predată Ucrainei pe 10 iulie 2019. Structura are scopul de a închide ermetic zona contaminată și de a permite dezmembrarea în siguranță a vechiului sarcofag construit în grabă în 1986.
Efecte asupra sănătății: cancer tiroidian și impact psihologic
Organizația Națiunilor Unite estimează că până în 2015, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate la persoane care aveau sub 18 ani în momentul accidentului. Dintre acestea, cel puțin 5.000 de cazuri sunt atribuite cu probabilitate mare dozelor mari de radiație.
Comitetul științific al ONU (UNSCEAR) a concluzionat că, deși impactul psihologic și social a fost major, în afară de aceste cazuri de cancer tiroidian, nu s-au înregistrat dovezi clare ale altor efecte majore asupra sănătății publice cauzate direct de radiații.
Războiul din Ucraina reaprinde temerile legate de Cernobîl
Pe 24 februarie 2022, în contextul invaziei ruse în Ucraina, trupele rusești au ocupat temporar zona de excludere de la Cernobîl. Inspectoratul Ucrainean pentru Reglementare Nucleară a semnalat creșteri ale nivelului de radiații din cauza perturbării solului de vehiculele militare. A urmat o pană de curent care a ridicat temeri în legătură cu securitatea instalațiilor nucleare. Alimentarea cu energie a fost restabilită în cele din urmă, dar momentul a readus în atenție fragilitatea locului și riscurile persistente.
Cernobîl – un simbol al neglijenței, dar și al solidarității internaționale
Accidentul de la Cernobîl a evidențiat pericolele grave ale energiei nucleare atunci când lipsesc transparența, pregătirea și supravegherea. Totodată, tragedia a generat un efort global exemplar de cooperare științifică și umanitară. Lecțiile învățate din 1986 continuă să influențeze politicile de siguranță nucleară și strategiile de intervenție în caz de dezastru.
În fiecare an, pe 26 aprilie, lumea își amintește de această catastrofă pentru a nu repeta greșelile trecutului și pentru a onora memoria victimelor nevăzute ale celei mai mari tragedii nucleare civile din istorie.
