O persoană susține că ai lovit-o cu mașina sau că ai speriat-o, iar în acel moment și-a scăpat telefonul, peste care ai fi trecut cu autoturismul. Deși nu îți amintești să se fi întâmplat nimic, începe să te amenințe că va merge la Poliție și că ai putea rămâne fără permis. Soluția pe care ți-o propune? Să îi dai bani pe loc și să „rezolvați” problema.
Este scenariul așa-numitului „fals accident”, o metodă prin care unii șoferi pot fi puși sub presiune pentru a plăti presupuse pagube pe care nu își amintesc să le fi provocat.
Cât de convingător poate fi cineva încât să determine un șofer să se îndoiască de ceea ce s-a întâmplat și să creadă că a provocat un incident fără să-și dea seama? Și cât de mult poate ajuta condusul defensiv într-o asemenea situație? Titi Aur a explicat mecanismul din spatele unor astfel de tentative.
Potrivit lui Titi Aur, protecția în fața unei asemenea metode nu ține exclusiv de condusul defensiv, ci și de capacitatea șoferului de a-și păstra calmul și de a nu se lăsa convins imediat de povestea celui care îl acuză.
„Nu știu dacă are o legătură directă cu condusul defensiv. Este mai degrabă o chestiune de tărie de caracter și de psihologie, de a nu crede chiar orice poveste. Din păcate, sunt unii care știu să joace foarte bine acest rol și care, în loc să dea la UNATC, fac asta pe stradă. Sunt oameni care au talentul acesta”, a explicat Titi Aur.
Expertul a amintit că au existat inclusiv situații în care incidentele erau provocate intenționat pentru ca, ulterior, șoferului vizat să îi fie ceruți bani.
„Știu că a existat o perioadă în care unii procedau astfel provocând intenționat accidente. Îți făceau semn să treci, apoi intrau în tine și te atingeau ușor. Ei oricum aveau o mașină la care nu conta dacă mai apărea o lovitură. Tu, în schimb, erai speriat că ți-ai lovit mașina. Apoi îți spuneau: «Dacă mergem la poliție, tu nu mi-ai acordat prioritate și o să rămâi fără permis». Și încercau să te convingă că, în loc să mergeți la poliție, mai bine le plătești o despăgubire pentru reparația mașinii, poate chiar mai mult, numai ca să nu riști să rămâi fără permis”, a spus acesta.
Titi Aur consideră că metoda se bazează tocmai pe presiunea exercitată asupra șoferului și pe teama acestuia că ar putea suporta consecințe legale.
„Sunt metode de șmecheri, de golani, până la urmă. Nu au o legătură directă cu șofatul defensiv, decât în măsura în care, dacă ești foarte ordonat în trafic și sigur pe ceea ce ai făcut, este mai puțin probabil să fii păcălit.
Probabil că și ei își aleg persoanele. Îți poți da seama încă din momentul în care îți bat în geam, opresc sau vin lângă tine. Dacă ești mai stăpân pe tine și mai puțin credul, probabil că renunță. Iar cei care au trecut printr-o astfel de situație, dar nu au căzut în capcană, poate că nici nu au mai povestit. Noi ajungem să vedem mai ales cazurile celor care au crezut această poveste”, a explicat Titi Aur.
În opinia sa, astfel de situații țin mai degrabă de încercarea de a manipula și intimida victima decât de condusul defensiv propriu-zis.
„Este o șmecherie de bișnițar, mai degrabă decât o problemă care ține de condusul în siguranță. Doar că, dacă ești sigur pe tine și știi că nu ai făcut nimic greșit, este și mai puțin probabil să te păcălească, indiferent cât de mult încearcă celălalt să te intimideze sau să te convingă”, a conchis Titi Aur.