Psihologii Mihail Jianu și Radu Leca explică de ce comunicarea directă, limitele clare și atenția la limbajul non-verbal pot face diferența dintre o relație sănătoasă și una condamnată la eșec tăcut.
Prima regulă în cuplu: oferim înainte să cerem
Mihail Jianu subliniază că baza unei relații funcționale este disponibilitatea de a oferi înainte de a formula pretenții.
„Oferim. Mergem pe ideea asta. Oferim și după cerem. De ce? Ca să ne cunoaștem. Într-o relație ar trebui să lăsăm 50% din noi și să preluăm 50% din partener la început.
Deci trebuie să comunici să spui lucrurilor pe nume la început, să spunem direct, pentru că partenerul nu te cunoaște încă. Vreau asta, vreau așa, nu vreau asta, mă deranjează, îmi place așa... Hai să încercăm, hai să probăm. Acești termeni trebuie să-i folosim în toată puterea lor”.
Limite clare și atenție la semnalele non-verbale
Radu Leca aduce în discuție un aspect adesea ignorat: limbajul non-verbal al partenerului, mai ales în fazele incipiente ale relației.
„Dacă ar fi să comunicăm clar cu partenerul de cuplu specificând limitele clare și personale pe care fiecare dintre noi le avem, eu merg pe o idee cu foarte mult bun simț și cu etică, care spune în felul următor.
Să fim atenți, și aici mă refer la bărbații grăbiți trecuți de 35 de ani, care au crescut în zona de spațiu virtual la limbajul non-verbal al partenerului. De ce? Fiindcă dacă tu vorbești ca tăntălăul cu doamna pe care tu o vezi a ta, tu nefiind al ei și vezi că ochișorii ei nu au nicio legătură cu tine, și se uită mai mult pe lângă tine, tu trebuie să-ți pregătești limita în una, două poziții după ce ai înțeles că limbajul non-verbal al doamnei nu îți este favorabil.
Ai nevoie să înțelegi comportamentul respectiv, ce anume te afectează, impactul, ce te face să simți și ce anume simți și ce anume produce și consecința ta, ce vei face tu dacă nu se repară. Dacă noi ajungem să reparăm anumite elemente de tipul ridicarea tonului, atacul emoțional, atunci noi trebuie să înțelegem că avem nevoie să vorbim calm. Iar dacă țipetele continuă, se oprește discuția și se revine în cameră când subiectii se liniștesc. Și toate astea, fiindcă nu ai văzut că ochișorii ei s-au dus în stânga și în dreapta, niciodată în față către tine.
Unde apare prima dată neîncrederea: în tine sau în partener?
Mihail Jianu este tranșant: neîncrederea apare mai întâi în relația cu tine însuți.
„În primul rând în tine, că stai cu tine 24 de ore, apoi în partener. Este importantă această încredere vs. neîncredere accesată în relația de cuplu ca să ducă la abandon, pentru că necomunicată această problemă cu încrederea, duce la un fals abandon de tipul „Nu am încredere în el, dar nu îi spun”. Și așa se dislocă relația încet și sigur”, explică Mihail Jianu.
Tăcerea: cea mai periculoasă formă de ruptură
Radu Leca citează o realitate dureroasă din practica psihologică: „Măi iubire mea, dar eu nu mă cert, eu tac. Și dacă eu tac, atunci tu nu mai exiști”.
Acesta dezvăluie că tăcerea nu este neutralitate, ci retragere emoțională:
„Se pune problema așa: dacă ajunge partenerul de la care tu ai pretenția să te vadă prin ceartă să tacă, atunci din punct de vedere emoțional, ești într-o zonă cu adevărat de neutralitate. Lucru îngrozitor pentru tine fiindcă cel care tace, nu se mai implică în relația de cuplu. Și intrăm aici pe un element consacrat în psihologie și în psihoterapie de cuplu care spune așa: Îndepărtarea între cei doi s-a realizat în tăcere, dar și fizic”.
„Iar dacă amândoi tac e groaznic asta. Se imită practic. Dacă tu taci, tac și eu. Tăcerea ca formă de protecție vine puțin mai târziu”, îl completează Mihail Jianu.