“E întâmplător, din punctul dvs. de vedere, ca sindicalist vechi și care cunoașteți toate mecanismele astea din port, Schengen, marfă, ș.a.m.d. că proteste au fost cam în același timp în Polonia, în România, în Germania, în Franța. Mă opresc deocamdată, aici. De pildă, polonezii, camionagii au blocat și ei la un moment dat vămile, cum au făcut românii, cerând sistem de licențiere pentru camioanele din Ucraina, noi, chipurile, am dat drumul la licență. Ucraina cerea licență pentru ceilalți, e normal, așa ceva? Măcar pe reciprocitate…” a transmis Răzvan Dumitrescu.
“E o chestiune care sfidează logica. dl. Dumitrescu. Vă spun, sunt empatic cu tot ce se întâmplă în Ucraina. Dar modul ăsta de abordare a fost unul greșit.” a răspuns Mircea Burlacu.
“E modul de abordare, nu atât al ucrainienilor, cât al guvernelor respectiv.” a subliniat Răzvan Dumitrescu.
“Corect, corect. Adică hai să fim înțelegători, se dă ajutor către statul ucrainian, dar acolo unde trebuie, acolo unde doare. Pentru ce să bag banii în buzunarele unor firme din Ucraina sau altor firme când într-un regim de concurență loială, supun aceluiași tratament fiscal pe toată lumea? Da, bun ce s-ar fi putut face, zic și eu, dar vedeți că situația asta a luat pe nepregătite și infrastructura navală, nu era pusă la punct, era de așteptat, cunoscându-se de fapt supra-aglomerarea care se creează în zonele de vârf de recoltă în România, pe marfă românească, că venind cu acest surplus de marfă în cantități foarte mari, voi bloca toată zona portuară. Ar fi trebuit gândit rapid dezvoltarea unor puncte de încărcare-descărcare direct pe cale navigabilă, pe barje sau pe vapoare mai mici și aduse pe cale navală în portul Constanța și atunci nu s-ar mai fi creat blocajele pe parte rutieră.” a explicat Mircea Burlacu.