Petrişor Peiu, senator AUR, a arătat cum a evoluat deficitul bugetar al României în ultimii 7 ani şi a tras câteva concluzii.
„Noi acum ştim, cu subiect şi predicat, cine au fost premierii României şi cine au fost miniştrii de Finanţe. Poate şi cei de la MIPE au o parte de vină. Lucrurile nu sunt complicate.
În anul 2018, când aveam o legislaţie fiscală mult mai relaxată decât acum, am avut deficit bugetar sub 3%. În 2019, a fost 4,3% pentru că domnul Cîţu, proaspăt ministru de Finanţe, s-a ambiţionat să facă toate plăţile restante în decembrie.
În 2022, am avut deficit bugetar 6,3%, cu foarte multe facilităţi în legislaţie. Atunci au început să suprime din facilităţi. În 2023, 6,6%, tot cu foarte multe facilităţi. În 2024, 9,3% cu mult mai puţine facilităţi. În decembrie 2024, cu celebra ordonanţă trenuleţ, au dispărut total facilităţile, s-a redus la jumătate pragul la microîntreprinderi, au crescut a nu ştiu câta oară accizele, iar acum, după 5 luni, suntem cu acelaşi deficit bugetar ca anul trecut, după aceeaşi perioadă”, a declarat Petrişor Peiu la Ce Se Întâmplă.
„Dacă iau cifrele pe care le-aţi aşezat pe axa timpului, eu constat că problema nu e cea pe care o arată retorica lor de acum. E în altă parte. Dacă într-un an în care au dispărut facilităţi, eu am deficitul mai mare, înseamnă că nu de la facilităţi se trage sâmburele problemei. De unde se trage?”, a intervenit Răzvan Dumitrescu.
„Simplist explicând, s-a dovedit că Guvernul cheltuie oricât de multe taxe suplimentare i-ar intra în vistierie. Structura cheltuielilor noastre, ale statului, e aşa. Am avut pe 5 luni 300 de miliarde de lei cheltuieli. Vreo 106 miliarde sunt cheltuieli sociale, dar nu neapărat pensii. La asistenţă socială intră toate cheltuielile de plafonare a facturilor la energie, spre exemplu. Dacă ne-am fi concentrat pe scăderea preţului în piaţă la energie, nu ar fi trebuit să plătim sumele astea la plafonare.
Apoi, avem un grad foarte mare de asistenţă socială acordat unor oameni care nu sunt neapărat în situaţia de a nu munci. După care, vine ca pondere cheltuiala cu salariile. Şi aici avem o problemă. Avem o cheltuială cu salariile mult prea mare, care nu ţine cont de ordonanţa trenuleţ. În decembrie s-a spus că vor fi îngheţate salariile. Dar nu se poate. În învăţământ, spre exemplu, cineva trece de la gradul didactic 2 la gradul didactic 1, ceea ce înseamnă un alt prag salarial. Nu poţi opri promovările. Trece de la asistent la lector, apoi la conferenţiar, profesor, iarăşi cresc salariile. Ai spor de vechime, şi aşa mai departe.
Pe locul 3, singura cheltuială care s-a blocat la nivel de an trecut e cea cu bunuri şi servicii, care oricum e prea mare. Statul are sute de locaţii unde plăteşte chirie şi înăuntru nu e nimic. Nu mai are nevoie de spaţiile alea, dar plăteşte chirie. Sunt licitaţii în care se atribuie contracte de lucrări publice la nişte preţuri de râde lumea de noi”, a mai declarat Petrişor Peiu.
