Într-un context în care siguranța clădirilor din București este o prioritate, consolidarea structurilor cu risc seismic devine o necesitate imperativă.

Specialiștii din domeniu au discutat despre acest subiect în cadrul unei emisiuni DC News. Tudor Curtifan i-a invitat pe Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, Beatrice Băluță-Siclitaru, Șef Departament Arhitectură, și Răzvan Aurelian Munteanu, Director Executiv în Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), pentru a prezenta soluțiile moderne de intervenție.

Tehnologii avansate pentru consolidarea clădirilor

Cătălin Podaru a explicat că procesul de consolidare a unei clădiri începe cu întărirea structurii, adaptând soluțiile în funcție de tipologia și perioada construcției. El a subliniat că intervenția presupune decopertarea clădirii până la nivel structural, pentru a permite aplicarea unor metode variate precum cămășuieli, soluții metalice sau tehnologii moderne, cum ar fi fibrele de carbon (FRP), care asigură o rezistență sporită la seisme.

„În primul rând, consolidarea pleacă de la partea structurală pentru că e o zonă importantă și, în funcție de tipologiile de structuri și de tehnicile de construcții din anumite perioade, soluțiile de intervenție trebuie adaptate astfel încât să fie și corect consolidate, dar să rămână și, din punct de vedere funcțional, încă utile.

Consolidarea, dacă ar fi să ne imaginăm că avem proiectul și trebuie să facem o intervenție de consolidare, clădirea trebuie cumva decopertată până la nivel de structură, fie că vorbim de ziduri structurale, fie că vorbim de elemente de beton, cadre – există și sisteme duale – și acolo vii să aplici, fie că faci cămășuieli, fie că faci anumite soluții cu soluții metalice sau chiar și cu soluții mai moderne, FRP-uri, fibre de carbon care intervin puțin mai subtil.”, a explicat Podaru.

Izolarea bazei și reconfigurarea instalațiilor

Un aspect esențial al consolidării clădirilor este și consolidarea fundațiilor, care poate include izolarea bazei pentru o mai bună protecție seismică. Aceste metode moderne sporesc gradul de siguranță al construcțiilor, reducând impactul mișcărilor telurice asupra acestora. Totodată, după refacerea structurii, instalațiile trebuie reconfigurate, deoarece acestea sunt complexe și trebuie să răspundă noilor cerințe energetice.

„După ce începi și refaci structura de la fundație până sus, apoi trebuie să iei foarte bine în calcul și partea de instalație, pentru că partea de instalație este una complexă. Când faci aceste relevee și au studii inițiale, nu ai acces fiindcă în faza de proiectare tu nu dezbraci clădirea de tencuieli, și atunci nu ai acces, și trebuie să gândești soluții care să fie și soluții noi, eficiente energetic și care să asigure ulterior o funcționare foarte bună a acestei clădiri. Apoi vii cu ultima parte, cea de arhitectură”, a explicat CEO-ul Leviatan Group.

Arhitectura adaptată la soluțiile de consolidare

Beatrice Băluță-Siclitaru a punctat importanța adaptării arhitecturii la procesul de consolidare, menționând că în timpul intervențiilor pot apărea stâlpi sau pereți suplimentari, ceea ce impune reconfigurarea apartamentelor pentru a menține spațiile funcționale.

„De foarte multe ori au apărut stâlpi noi, au apărut pile noi, s-au cămășuit pereții, atunci s-au mai mărit dimensiunile structurale, iar apartamentele trebuie reconfigurate astfel încât să fie adaptate soluției de consolidare.”, a declarat Beatrice Băluță-Siclitaru.

La rândul său, Cătălin Podaru a subliniat că, în cazul clădirilor care nu sunt monumente istorice, acestea trebuie să rămână funcționale și să fie percepute la final ca niște construcții noi, fără a afecta aspectul urbanistic al orașului.