Ce are de învățat un profesor de la elevii lui. Exemplul lui Petruț Rizea

Știu că, la un moment dat, mi-am dat seama de lucrul ăsta, că sunt tot om, nu sunt robot, așa cum aveam impresia și cum probabil, în general, debutanții au impresia că sunt roboți și că pot face totul și că ține de ei să demonstreze. La un moment dat o să-ți dai seama că ești om și că ai și tu nevoile tale și că trebuie să te mai și odihnești, să-ți recapeți energia.

Știu că am avut o discuție cu ei și le-am spus: o să fiu sincer cu voi, ați crescut, deja înțelegeți lucrurile altfel. Am și eu momente în care nu mi-e bine. Și mă bucur că am avut discuția asta cu ei, pentru că nu m-a făcut să par mai vulnerabil în ochii lor, ci, din contră, mai puternic și mai conștient de sine.

Deci cred că asta ar fi una dintre cele mai importante lecții.

O altă lecție pe care am învățat-o, și asta a fost mai dură, din păcate, e că uneori trebuie să accepți că nu poți face mai mult și că nu ține de tine. Cred că asta a fost cel mai greu de acceptat și cel mai dureros pentru mine, să îmi dau seama că, poate, într-un punct trebuie să mă opresc și că nu pot face mai mult pentru copilul respectiv, pentru că lucrurile nu sunt declanșate de acasă.

Dar, atât cât am putut face, am făcut și mi-am lăsat amprenta asupra lor în măsura în care mi s-a permis acest lucru. Mi-aș fi dorit să fac mult mai mult în anumite situații și nu am putut, și asta a durut.

Mai ales pentru cineva extrem de încăpățânat și de ambițios cum sunt; recunosc că sunt foarte încăpățânat”, a explicat profesorul.