Dislexia, o provocare pentru elevi și profesori. Ce soluții există

Dislexia, o provocare pentru elevi și profesori. Ce soluții există

Dr. Georgescu, la „Părinți Prezenți”, a spus că dislexia este o tulburare de învățare care îngreunează cititul și scrisul, dar copiii pot progresa cu ajutorul logopediei și al unor metode speciale. Procesul e mai lent și poate aduce frustrare pentru elevi, părinți și profesori, însă rezultatele sunt posibile.

 

"Dislexia este o tulburare specifică de învățare, în care este afectată capacitatea de a citi, în primul rând, dar și capacitatea de a scrie anumite cuvinte.

Copilul poate să confunde litere, de exemplu B cu D, sau anumite cifre. Poate să scrie litere precum E în oglindă, să omită silabe ori să le schimbe ordinea în cuvânt. Așadar, copilul face o confuzie între simbolul scris și modul în care acesta se citește. Aceste dificultăți apar pentru că, în creierul său, există o asociere mai slabă între simbolul grafic și sunetul corespunzător. Ei au dificultăți de procesare fonetică, iar lipsa conexiunilor între ariile vizuale și auditive determină aceste probleme.

Asta nu înseamnă că nu pot învăța să citească și să scrie corect, dar au nevoie de strategii speciale pentru a compensa. În dislexie, se întâmplă adesea ca un copil să citească un text, dar, dacă este întrebat imediat după, să nu știe ce a citit.

Dificultatea de înțelegere vine din faptul că efortul de a decodifica literele consumă foarte multă atenție. Copilul se concentrează intens pe descifrarea cuvântului, nu citește relaxat și fluid. Astfel, energia mentală este consumată pe citire, iar creierul nu mai reține conținutul. Se focusează pe descifrare și nu mai știe ce a citit.

De aceea, este nevoie de strategii prin care copiii să fie învățați cum să interpreteze textul. Logopedia are un rol esențial: îi ajută să identifice corect sunetele, să le audă și să le recunoască în grupuri, cum sunt „ce”, „ci”, „ghe”, „ghi”, unde apar dificultăți frecvente. Este nevoie de corectări constante, de multă atenție și de repetiții.

Dislexia se poate „repara” în sensul că, prin strategii de compensare, copiii reușesc să scrie și să citească corect, mai ales în cazurile ușoare. Însă ei nu învață la fel ca ceilalți copii, pentru că creierul lor procesează altfel sunetele și literele. Dislexia nu este o boală care se vindecă definitiv, ci o condiție cu care copilul învață să trăiască folosind căi alternative pentru a recunoaște și a procesa limbajul scris.

În cazurile severe, unii copii nu reușesc să dobândească niciodată scrierea sau citirea adecvată și ajung să folosească aplicații care transcriu ceea ce dictează. Aceste situații sunt rare, dar procesul de adaptare este lent și produce frustrare, atât la copil, cât și la părinți și profesori. De multe ori, părinții dau vina pe cadrele didactice, iar pentru învățători și profesori este dificil să audă astfel de reproșuri, mai ales când știu că predau corect și au experiență", a explicat