Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a tras un semnal de alarmă cu privire la febra aftoasă. Acesta a explicat impactul bolii asupra fermierilor și industriei lactatelor, dar și măsurile necesare pentru prevenirea răspândirii virusului.
„Deci, vorbiți de febra aftoasă. Prima dată a apărut în Germania, într-o fermă de bivoli, unde focarul a fost eradicat.
Adică s-a închis și nu a mai reapărut în următoarele săptămâni, aproximativ o lună și ceva. Apoi, boala a apărut în Ungaria, la granița cu Slovacia. Aici a început să se instaleze panica, pentru că febra aftoasă este o boală virală.
Este o pandemie, adică se transmite de la un continent la altul, și este carantinabilă de gradul 0. Efectivele de animale din focarele unde apare boala sunt sacrificate și incinerate. În momentul în care au fost impuse unele restricții în Europa, la granița dintre România și Ungaria, autoritățile române, în urma consultărilor cu mediul de afaceri, fermierii și procesatorii, au considerat că este necesar să restricționeze transportul de animale biongulate (cele cu două unghii), deoarece la aceste animale boala se manifestă și poate fi transmisă prin produse de origine animală.
În acest moment, sunt impuse restricții între România și Ungaria. Aceste restricții sunt de mai multe grade. Cei care nu sunt specialiști și nu lucrează în acest domeniu ar trebui să își imagineze cum a fost în primele două săptămâni de la apariția COVID-19, când s-a declarat stare de urgență. Totuși, situația nu este chiar atât de gravă acum.
Boala a apărut și în Slovacia. De ce? Pentru că s-au relaxat restricțiile, iar autoritățile au lăsat garda jos. Uniunea Europeană, din care și noi facem parte, are regulamente și protocoale stricte privind sănătatea animalelor, prevenirea, restricționarea și lichidarea epidemiilor. Asemănător cu măsurile luate pentru oameni, trebuie să fac o paralelă pentru ca publicul să înțeleagă mai bine. România nu a lăsat garda jos, dar a permis importul de carne proaspătă și furaje pentru fermieri, deoarece anul 2024 a fost un an de secetă, iar fermierii aveau nevoie de hrană pentru animale.
Problema este că, din punct de vedere profesional, un focar ar trebui eliminat complet și rapid. Dar trăim într-o societate unde oamenii trebuie să își continue activitatea și să aibă acces la alimente. Prin urmare, impactul asupra economiei trebuie minimizat. Din acest motiv, factorul politic intervine mereu peste deciziile specialiștilor.
Un medic veterinar știe exact ce măsuri trebuie luate, dar trebuie să găsească o cale de mijloc, cu riscuri minime. În urmă cu două săptămâni, au apărut al treilea și al patrulea focar în Slovacia, iar boala a reapărut și în Ungaria, în zona centrală. Noi încă avem focare active, dar este important să înțelegem dinamica unei epidemii.
În funcție de etiologie, adică de agentul patogen, acest virus rezistă în atmosferă aproximativ 10 zile. Cum se manifestă boala? Apar niște vezicule între unghii la porci, mistreți, căprioare, cerbi, vaci, capre – adică la toate animalele cu două unghii. La oi și capre, boala se manifestă subclinic, adică simptomele sunt mai puțin vizibile. Însă, la vaci, simptomele sunt severe și apar în zona bucală, pe buze și pe limbă, unde se formează vezicule asemănătoare aftelor.
Toată lumea știe ce este o aftă, dar o veziculă poate fi comparată cu o cireașă sau un bob de mazăre. Această veziculă conține sute de mii de particule virale. Dacă vezicula se sparge, eliberează virusul în atmosferă, contaminând aerul, furajele și toate suprafețele din jur. Virusul se poate transmite prin haine, echipamente, încălțăminte, gunoi de grajd și chiar prin traseele de transport.
Din acest motiv, măsurile de biosecuritate sunt extrem de stricte. Amintiți-vă de gripa aviară din 2003-2004, când se foloseau pompe de dezinfectare și covoare îmbibate cu biocid pentru a distruge agenții patogeni.
Astfel de boli au existat și în perioada comunistă. Însă, pentru că fermele erau de stat și nu existau rețele sociale precum Facebook, TikTok sau Instagram, informațiile despre aceste focare erau suprimatate. Atunci, medicii veterinari își puteau face treaba fără interferențe, iar autoritățile luau măsuri radicale, sacrificând rapid animalele afectate.
În prezent, trebuie să găsim o cale de mijloc între impactul mediatic și social, impactul economic și măsurile veterinare necesare pentru sănătatea animalelor.”, a explicat Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui.
