În 2024, doar 2,4 milioane de turişti străini au venit în România. Ţara noastră a cheltuit 1,1 milioane de euro pe promovare şi a încasat de pe urma turiştilor străini 1,3 miliarde de euro. Cifrele sunt însă mici, comparativ cu vecinii bulgari, cu Albania sau Grecia.
Prin comparaţie, Bulgaria a avut în 2024 13 milioane de turişti străini, din care jumătate au fost români. Bulgarii au cheltuit 10 milioane de euro pentru promovare, dar au încasat, din turismul de incoming, 7,2 miliarde de euro. Grecia a avut 36 de milioane de turişti străini şi, în urma unor cheltuieli de promovare de 40 de milioane de euro (în intervalul 2019-2024), a încasat în ultimul an 22 de miliarde de euro din turismul de incoming, cu 10% mai mult decât în 2023.
”În primul rând, avem nevoie de o legislație coerentă și puternică, pentru a putea dezvolta turismul românesc. Turismul românesc are nevoie de o Organizație de Management al Destinației (OMD), bazat pe un parteneriat public – privat real, condusă de profesioniști. Vedem că la ora actuală ne depășesc destinații apropiate, precum Bulgaria, dar și Albania. Noi, agențiile de turism, vindem alte destinații dar normal că ne dorim să promovăm și țara noastră și să facem incoming, deci atragerea turiștilor străini. Însă incoming-ul nu se poate dezvolta niciodată fără aportul unei organizații coerente și puternice, bazate pe un parteneriat real public – privat. Astăzi, România nu are un OMD CENTRAL, desi am solicitat acest lucru tuturor miniștrilor, însă nu avem încă un OMD nici măcar la nivelul Bucureștiului. În toată țara sunt doar 22 de OMD-uri, când ar trebui să fie 2-3000 de OMD-uri”, declară Dr. Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
OMD-urile nu sunt dorite de toată lumea însă
City managerul oraşului Sinaia spune, însă, că legea privind OMD-urile nu este completă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care autorităţile locale nu fac trecerea spre o astfel de organizare.
Marian Panait a declarat că „la nivelul oraşului nostru suma pe care o avem anul acesta, colectată în 2024, şi pe care o vom cheltui pentru promovare şi activităţi este de 542.000 euro. Dacă aud că la nivel naţional avem două milioane de euro, mă simt bine pentru noi, dar mă simt rău pentru ţara noastră. Nu avem încă un OMD (Organizaţie de Management al Destinaţiei n.r.) asta deoarece am citit bine legea, am contribuit când se scria această lege, îi ştiu şi carenţele şi cred că trebuie îmbunătăţită”.
Valea Prahovei, bijuteria Coroanei?
ANAT a organizat în perioada 25-28 martie un infotrip pe Valea Prahovei, cu scopul promovării staţiunilor turistice din această zonă, în vederea sezonului de vară. Şi, în ciuda aglomeraţiei din weekenduri sau din plin sezon, zona are ce oferi.
Turiştii se pot relaxa în locuri pline de istorie, cum ar fi Castelul Peleş din Sinaia, Castelul Cantacuzino din Buşteni, sau pot vizita Castelul Iuliei Haşdeu, din Câmpina. De asemenea, poate fi vizitat şi Muzeul Cinegetic din Posada. Iar pentru cei dornici de aventură, la doar câţiva kilometri de Valea Prahovei, pe partea cealaltă a munţilor, se află Cheile Grădiştei, unde turiştii se pot da pe tiroliană sau în bobul Alpine Coaster.
Hotelurile din zonă oferă pachete interesante pentru turişti, mai ales de Paşti, cu mese festive, demipensiune şi acces la piscine şi SPA.
„În ultimii 20 de ani, am organizat peste 50 de astfel de evenimente la mare, în Delta Dunării, la munte, în stațiuni balneare. Acum, sub egida ANAT și în parteneriat cu Asociația de Promovare și Dezvoltare Turistică – APDT Prahova și Organizația Patronală de Turism Poiana Brașov, am lansat un info la munte pentru sezonul de primăvară-vară! Este timpul să regândim produsul turistic, adaptându-ne la noile realități. Mountain bike, sania de vară, evenimente culturale, gastronomice, corporate, wine tasting, aventura park, călărie, drumeție, spa & wellness pot fi viitoarele nișe de turism montan”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.
Cele mai importante atracţii turistice vizitate în 2024 în zonă au fost Castelul Bran (960.000 vizitatori), Castelul Peleş (408.435 vizitatori), Castelul Cantacuzino (260.000 vizitatori) şi Salina Slănic (200.000 vizitatori).
În județul Brașov sunt 2541 de structuri de cazare clasificate, cu un total de 49.664 de locuri, iar în județul Prahova sunt 1207 de structuri de cazare clasificate, cu un total de 20.981 de locuri. Ambele județe au câte 9 structuri de cazare clasificate la 5 stele, cu un total de 858 de locuri în județul Brașov, respectiv de 599 de locuri în județul Prahova.
