Rusia nu ia în considerare posibilitatea unor concesii în cadrul unei soluţii negociate a conflictului în Ucraina, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin într-o reuniune a fundaţiei Apărătorii Patriei, relatează vineri publicaţia independentă rusă The Moscow Times.
Federaţia Rusă, a afirmat Putin, este interesată de un format de pace care să asigure securitatea şi dezvoltarea durabilă a Rusiei pe termen lung. „Nu avem nevoie de nimic care aparţine altora, dar nici nu vom renunţa la nimic care este al nostru”, a subliniat Putin, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, iar în septembrie 2022, patru regiuni ucrainene pe care armata sa nu le controlează integral nici după mai bine trei ani de război – Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud).
Această declaraţie a preşedintelui rus survine la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a comunicat despre desfăşurarea unor discuţii cu Moscova, în urma cărora – potrivit lui – Washingtonul a primit semnale din partea Rusiei că este pregătită pentru o reglementare paşnică în Ucraina, notează The Moscow Times.
„Am avut discuţii serioase cu Rusia şi am primit semnale puternice despre disponibilitatea (ruşilor) pentru pace”, a spus Trump în discursul său rostit marţi în Congres.
Totodată, preşedintele american a subliniat că pentru a rezolva conflictul este necesar să se negocieze cu ambele părţi.
Printre cererile-cheie ale Rusiei de a pune capăt agresiunii, Putin a menţionat anterior retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni (anexate) care de acum fac parte din componenţa Federaţiei Ruse. În plus, el a insistat ca Ucraina să renunţe la aspiraţia sa de a adera la NATO. Printre cererile Moscovei figurează de asemenea şi reducerea dimensiunii armatei ucrainene.
Kievul a respins categoric aceste condiţii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la 1 martie că încetarea focului cu Rusia este posibilă numai dacă există garanţii clare de securitate din partea NATO.
Una dintre variantele propuse de astfel de garanţii vizează desfăşurarea de forţe europene de menţinere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Cu toate acestea, Moscova a respins această iniţiativă, subliniind că prezenţa trupelor străine sub auspiciile Europei este inacceptabilă pentru ea.
Între timp, Rusia şi-a continuat bombardamentele masive asupra ţării vecine. Ucraina a fost vizată în noaptea de joi spre vineri de cel puţin 58 de rachete ruseşti şi 194 de drone, a anunţat armata ucraineană, precizând că a folosit pentru prima dată avioane franceze Mirage 2000, livrate de Franţa luna trecută, pentru a contracara acest atac, transmite AFP.
Într-un comunicat, forţele aeriene ucrainene au precizat că au doborât cel puţin 134 de ţinte, inclusiv 34 de rachete şi 100 de drone, într-un moment în care suspendarea ajutorului militar american suscită temeri privind slăbirea capacităţilor de apărare antiaeriană a Ucrainei.
Dintre rachetele doborâte, 33 au fost rachete de croazieră şi una a fost o rachetă ghidată. Rusia a lansat, de asemenea, trei rachete balistice Iskander, patru rachete antiaeriene S-300 şi şapte rachete ghidate Kh-59 şi Kh-69 care nu au putut fi doborâte, precizează EFE.
Autorităţile ucrainene au raportat pagube la infrastructura critică din regiunile Harkov şi Ternopil.
Compania de stat ucraineană Naftogaz a confirmat că infrastructura sa de gaze a fost afectată.
