Indicele Democrației pe anul 2024, calculat de revista The Economist (EIU) și făcut public joi, aruncă o lumină asupra tendințelor globale în ce privește democrația, constatând un declin al scorului total de la 5,23 în 2023 la 5,17 anul trecut (pe o scară de la 0-10), transmite Agerpres.
În indicele elaborat de EIU, scorul României a fost coborât cu 0,46 puncte (de la 6,45 la 5,99) în 2024, astfel încât, în condițiile în care țara era deja plasată în partea de jos a categoriei statelor cu „democrație incompletă” (viciată), această scădere a fost suficientă pentru a conduce la retrogradarea sa în categoria „regim hibrid”.
După un an plin de evenimente electorale în multe țări, reflectate și în indicele democrației, România a coborât 12 locuri, până pe poziția a 72-a, după o anulare controversată a alegerilor prezidențiale, care a aruncat țara în grupul „regimurilor hibride”, între Republica Moldova (6,04) și Papua Noua Guinee (5,97), notează raportul EIU.
Potrivit analiștilor, cetățenii români au răspuns cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de anulare a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea programat pe 8 decembrie.
Într-o hotărâre șubredă, fără a produce dovezi concrete în sprijinul deciziei sale, Curtea a susținut că o operațiune de influență străină pe rețelele sociale a influențat rezultatul scrutinului.
Primul tur a fost câștigat de doi candidați anti-mainstream, care i-au învins pe candidații partidelor de guvernământ, devenite extrem de nepopulare.
Decizia Curții de a anula alegerile, bazată pe rapoarte șubrede ale serviciilor de informații despre o interferență rusă în alegeri, este o măsură extraordinară, având în vedere că dovezile erau, în cel mai bun caz, discutabile, arată raportul EIU.
Afirmația potrivit căreia votanții outsiderului de dreapta Călin Georgescu au fost influențați pe scară largă de o campanie pe TikTok suferă în ce privește credibilitatea, mai ales având în vedere componența socială a susținătorilor lui Georgescu, mulți dintre ei fiind alegători mai în vârstă din mediul rural care își iau știrile de la televiziune (dominată de partidele de guvernământ), adaugă raportul.
Ulterior au apărut dovezi că unul din partidele de la guvernare, Partidul Național Liberal (PNL), a oferit finanțare pentru campania pe social media în sprijinul lui Georgescu, într-o manevră tactică ce s-a întors împotriva sa. Dezastrul nu va face decât să submineze și mai mult nivelurile de încredere extrem de scăzute ale cetățenilor în guvern și partidele politice.
Potrivit EIU, anularea alegerilor a afectat negativ scorul țării pentru proces electoral și pluralism (8,25), dar retrogradări la alte scoruri ar fi avut loc chiar și fără dezastrul de la sfârșitul anului.
Date din sondaje au confirmat că încrederea publicului în partide politice și guvern a coborât și mai mult în ultimul an, rezultând în câteva retrogradări ale scorurilor din categoria de funcționare a guvernului (5,36). În conformitate cu un exercițiu de evaluare globală comparativă, scorul României în ce privește prevalența corupției a fost de asemenea coborât.
Există riscul că scorul României ar putea coborî și mai mult în 2025, în funcție de cum va fi gestionată reluarea alegerilor prezidențiale și de ce altceva va apărea cu privire la baza inițială pentru anularea scrutinului.
Măsuri ale guvernului de a modifica regulile electorale referitoare la rețele sociale în alegeri și ale partidele de guvernământ de a contracara șansele de victorie ale unui candidat anti-sistem nu sunt de bun augur pentru sănătatea democrației în România, conchide raportul EIU.
Scorul global al indicelui democrației a scăzut la un minim istoric
La modul general, raportul EIU constată că scorul global al indicelui democrației a scăzut de la 5,52 în 2006 la un minim istoric de 5,17 în 2024, când 130 de state din total celor 167 analizate fie au înregistrat o scădere a scorului, fie nu au reușit nicio ameliorare.
Mai mult de o treime (39,2%) din populația lumii trăiește sub guvernări autoritare, 60 de țări fiind acum clasificate drept ‘regimuri autoritare’, o creștere cu unul față de indicele din 2023 și cu opt față de anul 2014.
Categoriile care au consemnat cea mai mare deteriorare începând din 2008 sunt libertățile civile (-1,00 pe o scară 0-10) și procesul electoral și pluralismul (-0,66). Cu toate acestea, scorul mediu global pentru participarea politică s-a îmbunătățit cu 0,74 între 2008 și 2024.
Europa de Vest înregistrează cel mai înalt scor
Europa de Vest are cel mai mare scor dintre toate regiunile, de 8,38, fiind singura care și-a îmbunătățit scorul general în 2024.
Scorul SUA a rămas neschimbat în 2024, Statele Unite continuând să fie clasificată „democrație deficientă”, ocupând locul al 28-lea.
Țările nordice (Norvegia, Islanda, Suedia, Finlanda și Danemarca) continuă să domine clasamentul Indicelui Democrației, ocupând cinci din primele șapte locuri, Noua Zeelandă fiind a doua, iar Elveția urcând pe locul 5.
Scorul Franței a scăzut imediat sub pragul de 8,00 necesar pentru a se califica drept „democrație deplină”, din cauza unei scăderi a scorului pentru funcționarea guvernului, astfel încât țara a fost retrogradată în categoria „democrație deficientă” în 2024.
La fel s-a întâmplat cu Coreea de Sud, din cauza evenimentelor politice tumultuoase de la finalul lui 2024.
Scăderea scorului general al indicelui în 2024 a fost determinată de regrese în toate regiunile lumii, cu excepția Europei de Vest, al cărei scor mediu s-a îmbunătățit cu marja minimă de 0,01 puncte, și a Americii de Nord, al cărei scor a rămas constant. Celelalte cinci regiuni au înregistrat o scădere a scorului mediu al indicelui, cele mai mari regrese având loc în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (-0,11), Asia și Australasia (-0,10), mai arată raportul EIU.
