Banca Naţională a României va da ”uşor, uşor” mai multă flexibilitate cursului de schimb pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi încep să intre capitalurile, a afirmat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În opinia sa, la acest moment nu „este cazul să se deprecieze cursul”.
„Să vedem ce ne spune piaţa. Dar înainte am mai spus un lucru. În momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni şi o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. Vedeţi că rezerva a crescut până în vara anului precedent cu vreo 10 miliarde, pe urmă a scăzut cu vreo 9 miliarde, o să mai crească la sfârşitul lunii, când o să apară cifra, pentru că au intrat 4 miliarde din împrumuturi externe. Deci, facem lucrurile aşa cum trebuie. Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul. Piaţa va determina, dar, uşor, uşor, vom da mai multă flexibilitate, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea. O să lăsăm mai multă flexibilitate cursului, că intră multe capitaluri. Ştiţi că anul trecut, până spre vară, am căutat să nu se aprecieze cursul, pentru că atunci când ai un deficit comercial atât de mare nu e bine să se aprecieze cursul”, a afirmat Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
El a admis că există posibilitatea ca, anul acesta, cursul de schimb pentru un euro „să sară” de 5 lei.
„Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. E posibil să se întâmple, nu? Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Eu, mai degrabă, aş detensiona discuţiile legate de depăşirea nivelului de 5. Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat şi eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. Păi de la 4,97 la 5 e mai puţin de 1%. 5 bani înseamnă 1%, aici sunt numai 3 bani. Aşa o să fie o jale, de exemplu, că o să crească preţul la telefonie, adică în loc de 100 de lei – să dăm o cifră – abonamentul lunar o să fie 101 lei, deci o să crească preţul cu un leu. Şi acest lucru o să aibă mare impact”, a arătat Isărescu.
Guvernatorul BNR a subliniat că intervenţiile băncii centrale în piaţă au fost în calitate de intermediar între aceasta şi Ministerul de Finanţe.
„Noi ne-am ţinut de curs şi l-am stabilit, cu toate că avem o politică de flotare, pentru că a fost război, pandemie, apoi războiul ăsta s-a mai apropiat de noi şi am mai fost blagosloviţi şi cu o criză energetică de toată frumuseţea, care a împins preţurile peste tot în sus. Deci, nu am ţinut secret că facem acest lucru, dar politica noastră este de flotare. Ce am reuşit? Păi am reuşit să avem cursul în continuare determinat de piaţă. Nu aţi auzit o singură plângere din piaţă că cineva nu şi-ar fi luat banii la ceea ce e în piaţă. Cum am făcut? Asta este arta Direcţiei noastre de Operaţiuni de Piaţă şi îi adresăm felicitări. Că am intervenit în piaţă? Am intervenit dar, aşa cum am mai spus, am intervenit noi fiind la rândul nostru intermediari între Ministerul de Finanţe şi piaţă. Ministerul de Finanţe, în loc să-şi vândă disponibilităţile pe care le-au luat din împrumuturi externe, din bani europeni, direct în piaţă, le ţin la Banca Naţională şi, când au nevoie, cer Băncii Naţionale să vândă o parte din aceste disponibilităţi. Nu sunt mici. De ce suntem intermediari? Pentru că în ciuda poziţiei critice la adresa guvernatorului, a unor colegi de-ai mei, considerăm că a vinde direct într-o piaţă, care nu e foarte adâncă, să vinzi într-o singură zi un miliard de euro, păi mişti cursul atât cum se mişcă la ţările cu care ne comparăm (Ungaria, Polonia, Cehia – n. r.), mişti cursul cu 20 de bani. Tendinţa în România este: când se apreciază a fost un accident, când se depreciază e jale. Şi asta este, nu avem prea mulţi indicatori economici de care să ne agăţăm, să creeze credibilitate în ţara asta. Poate că nu e cel mai bun. Poate că trebuia să avem şi noi un Dow Jones, un indice de bursă sau ceva, dar deocamdată avem cursul”, a explicat Mugur Isărescu.
