Asemenea Luvrului, care, printr-un proiect de renovare viitoare doreşte să pună capăt aglomeraţiei de vizitatori în faţa tabloului Mona Lisa, şi alte mari muzee îşi adaptează spaţiile şi colecţiile pentru a răspunde mai bine provocărilor supraturismului sau ale schimbărilor climatice, informează AFP.
În contextul ”exploziei turismului, provocărilor de securitate, urgenţei climatice şi revoluţiei digitale, modelul nostru este bulversat. Peste tot, partenerii noştri internaţionali îşi regândesc spaţiile”, a rezumat Laurence Des Cars, directoarea Muzeului Luvru, după ce, la finalul lunii ianuarie, a tras un semnal de alarmă referitor la starea de degradare a instituţiei.
Luvrul este cel mai vizitat muzeu din lume, iar în 2024 aproape 9 milioane de persoane i-au călcat pragul, 80% dintre aceştia fiind turişti străini, cifre care devansează astfel British Museum, Muzeele Vaticane şi Metropolitan Museum of Art din New York.
Planul de renovare preconizează realizarea până în 2031 a unei noi intrări pentru decongestionarea piramidei din sticlă şi a unei săli de expunere dedicate Giocondei, care va putea fi vizitată contra unui bilet de intrare suplimentar.
Circa 80% din cele 30.000 de persoane care vizitează zilnic muzeul parizian (număr maxim permis) vor să vadă capodopera lui Leonardo da Vinci şi să-şi facă selfie-uri.
La Madrid, Prado (3,5 milioane de vizitatori în 2024) a găsit soluţia după ce a implementat un program de vizitare în fiecare zi pentru ”o mai bună repartizare a numărului de vizitatori” şi interzicând orice formă de fotografiere.
”Dacă 8.500 de persoane vin la Prado în fiecare zi, ar face 8.500 de fotografii în acelaşi loc, probabil în faţa ‘Las Meninas’ de Velázquez sau a ‘Grădinii desfătărilor umane’ de Hieronymus Bosch”, şi-a justificat decizia conducerea muzeului.
”Materiale durabile”
La Luvru, care dispune de o suprafaţă de expunere de 70.000 de metri pătraţi, un plan de circulaţie complet regândit într-o clădire reabilitată şi dotată cu noi săli a fost de asemenea anunţat şi s-ar ridica la un cost total estimat între 700 de milioane şi 800 de milioane de euro pe o perioadă de 10 ani, sau poate chiar ”un miliard” de euro, potrivit sindicatelor.
Statul francez a anunţat deja că participarea sa va fi minimă, ”160 de milioane de euro pe 15 ani”, potrivit ministrului Culturii. Luvrul va trebui aşadar să se bazeze pe resurse proprii (încasări din vânzarea de bilete, mecenat, licenţa de marcă pentru Abu Dhabi), introducând, de asemenea, o taxă de intrare mai mare pentru vizitatorii din afara UE (30 de euro) începând din 2026.
La Londra, unde accesul la colecţiile permanente ale muzeelor este gratuit, dar se plăteşte un bilet de intrare pentru expoziţiile temporare, National Gallery a intreprins lucrări ample de renovare cu prilejul celei de-a 200-a aniversări.
Obiectivul? Revizuirea completă a modalităţii de intrare pentru a-şi primi mai bine vizitatorii (peste 6 milioane anual înainte de pandemia de COVID-19 şi 4,2 milioane în 2023) şi crearea unui spaţiu dedicat cercetătorilor, precum şi a unui spaţiu pedagogic.
Acest program, care costă 85 de milioane de lire sterline (101,6 milioane de euro), doreşte să eficientizeze consumul energetic al muzeului şi să-l facă ”mai rezilient la impactul schimbărilor climatice”, potrivit conducerii instituţiei.
Se fac eforturi pentru a aduce mai multă lumină naturală precum şi ventilaţie naturală ”acolo unde este posibil” şi pentru a utiliza materiale ”durabile”.
La New York, Met pierde vizitatori din 2019. Pentru a remedia situaţia, a renovat complet aripa consacrată maeştrilor din secolele al XIV-lea până în al XIX-lea, care găzduieşte una dintre cele mai mari colecţii de tablouri europene din lume.
Datând din 1939 şi renovate în anii 1950, ferestrele de pe acoperişuri erau într-o stare deplorabilă.
O nouă abordare
Lucrările, care au avut un cost total de 150 de milioane de dolari (146 de milioane de euro), au durat cinci ani, iar colecţiile, reorganizate cronologic, au fost puse într-o lumină nouă graţie geamurilor renovate şi a plafonierelor cu LED, în săli zugrăvite în întregime, potrivit directorului instituţiei, Max Hollein.
Urmând exemplul omologilor săi care doresc să atragă un public mai tânăr şi mai divers, Met a adoptat o abordare a colecţiilor sale ”mai puţin centrată pe Occident”, potrivit lui Max Hollein.
După lucrări suplimentare care au costat mai multe zeci de milioane de dolari, muzeul newyorkez va redeschide în primăvară o aripă care găzduieşte din 1932 diverse tipuri de opere de artă din Africa, dar şi din Oceania şi America înainte colonizărilor europene.
Anul trecut, a consacrat o expoziţie inedită, ”Harlem Renaissance”, prima mişcare internaţională de artă modernă iniţiată de artişti afro-americani.
Met s-a deschis de asemenea în 2023 artei imersive odată cu o expoziţie de rochii din secţia sa de modă, însoţită de imagini digitale. Evenimentul a fost sponsorizat de reţeaua de socializare TikTok cu prilejul expoziţiei de primăvară, care coincide cu strălucitoarea gală Met, la care participă numeroase vedete.
Pentru prima dată în istorie, Luvrul, care găzduieşte de mult timp defilări de modă, a deschis recent o expoziţie ce prezintă piese marcante din istoria modei haute couture.
