Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena – 21 mai

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, celebrată pe 21 mai, este însoțită în tradiția populară românească de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții, transmise din generație în generație. Acești sfinți sunt considerați protectori ai gospodăriilor, ai păstorilor și aducători de noroc.

Semnificație religioasă

Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți pentru rolul lor esențial în răspândirea creștinismului. Împăratul Constantin a dat libertate religiei creștine prin Edictul de la Milano (313), iar mama sa, Elena, a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Tradiții și obiceiuri populare

1. Aprinderea focurilor în gospodării sau pe dealuri

  • Se spune că focurile țin departe spiritele rele și protejează animalele și gospodăria.
  • În unele zone pastorale, ciobanii aprind focuri pe dealuri și sar peste ele pentru noroc și sănătate.

2. Alegerea și formarea turmelor de oi

  • Este o zi importantă pentru ciobani. Se stabilește „baciul” (conducătorul stânei), se aleg oile pentru muls și se decide unde va fi așezată stâna pe vară.
  • Tradiția se numește „măsurișul oilor”.

3. Protecție împotriva dăunătorilor

  • Pentru ca insectele și șerpii să nu intre în gospodărie, se ung pragurile și ușile cu usturoi sau alte plante protectoare.
  • În unele regiuni se crede că dacă plouă de Sf. Constantin și Elena, vara va fi secetoasă.

Superstiții populare

1. Nu se lucrează

  • Se spune că cine lucrează în această zi riscă să aibă parte de necazuri, boli sau pagube.
  • Este o zi „cu cruce roșie” în calendarul popular, deci se evită munca, mai ales la câmp sau în gospodărie.

2. Fetele nemăritate își pot visa ursitul

  • Fetele tinere țin post negru sau post cu rugăciune în ajun pentru a-și visa ursitul.

3. Șerpii ies din pământ

  • Se spune că în această zi se trezesc șerpii și se adună să „se sfătuiască”, iar cine îi vede va avea noroc (sau, în alte variante, ghinion).
  • Se evită mersul în pădure sau pe câmp.

Obiceiuri culinare

  • În unele zone, femeile pregătesc colaci sau plăcinte și le împart în memoria morților din familie.
  • Se aduce la biserică mâncare și vin pentru sfințit și împărțit.
Continuă explorarea

Birocraţia ţine pe loc şcoala românească

Prof.univ.dr. Radu Gologan a subliniat la DC EDU că birocraţia este cea mai mare problemă a şcolii româneşti.  „Cea mai mare problemă este birocrația... Birocrația la toate nivelurile....
15 ian 2026, 08:40

Ţăranul român, realitate sau piesă de muzeu?

Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român, a vorbit, la AntiMit, despre existenţa ţăranului în România contemporană. Mai există el sau este doar piesă de...
12 ian 2026, 08:24

Rugăciunea cu propriile cuvinte. Este sau nu păcat?

Pr.dr. Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a vorbit la DC Edu despre cum ar trebui să se roage credincioşii.  "Se poate utiliza şi rugăciunea cu propriile cuvinte. Nu...
23 dec 2025, 11:23

Cu ce NU se ocupă Biroul de Protecţie a Animalelor

Subcomisarul Ovidiu Daniel Susanu, de la Biroul de Protecție a Animalelor Iași, a explicat, la DC Anima, cu ce nu se ocupă Biroul de Protecţie a Animalelor. "BPA, spre exemplu,  nu se ocupă cu...
02 feb 2026, 10:04

Pericolul legii majoratului digital

Dacă legea majoratului digital devine realitate, minorii ar putea fi opriţi de la accesarea oricărui tip de site web fără acord parental.
26 oct 2025, 20:11