Răzvan Munteanu, director executiv AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic) a fost prezent la Interviurile DCNews unde a discutat despre clădirile degradate din Capitală și cum sunt acestea încadrate în clasele de risc seismic.
„Din aceste 20.000 de clădiri vulnerabile (în București), pentru 487 avem date din care rezultă că ele sunt încadrate în clasa întâi de risc seismic. Asta ce înseamnă raportat la nivelul unui cutremur de Vrancea? În acest caz, cele încadrate în risc seismic 1 sunt în pericol de prăbușire. Cu siguranță nu vor mai putea fi locuite. Mai avem în jur de 380, vă spun din memorie, și clădiri încadrate în clasa de risc seismic 2. În cazul unui cutremur similar, teoretic nu se pierd vieți omenești în ele, dar vor suferi degradări majore și nu vor mai putea fi folosite.
Mai avem clasa de risc seismic 3, care nu pune probleme majore. De asemenea, clădirile nou construite ar trebui să fie într-o clasă de risc seismic 4, conform legii și normativelor. La această listă se fac verificări, iar în București sunt foarte multe clădiri. Adică, odată ce o clădire este încadrată în risc seismic 1, până nu se intervine asupra ei cu o serie de măsuri de consolidare, nu există altă clasă mai jos. În schimb, clădirile care au fost acum 20 de ani încadrate în risc seismic 2, pe noile normative, foarte posibil să li se schimbe clasa de încadrare. O clădire care nu a fost încadrată în niciun risc seismic la prima evaluare poate fi încadrată acum. Un specialist poate să spună, pe baza unei metodologii foarte clare, cum se face recensământul”, a declarat Răzvan Munteanu, director executiv AMCCRS.
Felul în care clădirile sunt evaluate pentru a fi categorisite în clasele de risc seismic s-a schimbat de-a lungul timpului. Ultima dată în anul 2023, conform lui Răzvan Munteanu.
„Există o lege care reglementează cum sunt încadrate clădirile în clasele de risc seismic. Acum, sigur, intru foarte rapid în niște chestiuni poate ușor tehnice. Din 2023, Ministerul Dezvoltării a venit și a spus: Până acum am lucrat pompieristic, primul venit, primul servit. Hai să încercăm să avem un plan de lucru pe următorii 20 de ani. În ce constă? În primul rând, inventariem fondul construit din oraș. Știm care este fondul construit, apoi aplicăm o metodologie numită evaluarea vizuală rapidă a clădirilor. Aceasta nu reprezintă o încadrare în risc seismic, ci o ierarhizare a clădirilor din punct de vedere tehnic, economic și al unor funcțiuni.
Acest instrument ne permite să clasificăm clădirile în funcție de niște indicatori aprobați de lege. Pe baza acestor indicatori, apoi autoritățile locale și naționale pot gândi niște programe de investiții, cu care să meargă în etapele următoare: încadrarea în clasele de risc seismic și apoi, mai departe, proiectare și execuție. Deci, cumva, s-a creat cadrul legal coerent prin care poți să îți creezi la nivel de autoritate locală și centrală un plan de lucru pentru perioada următoare”, a conchis acesta.