Judecătorii se folosesc de inteligenţa artificială (AI) pentru cercetări legate de cazuri, avocaţii pentru a face recurs, iar persoanele particulare pentru a-şi susţine cauzele în faţa instanţelor. Inteligenţa artificială generativă s-a invitat în sălile de proces şi ridică întrebări cu privire la influenţa pe care o va exercita asupra justiţiei, conform unui comentariu AFP publicat joi.
Înainte de condamnarea criminalului său la începutul lunii mai, în Phoenix, Arizona, Chris Pelkey s-a adresat judecătorului Todd Lang şi inculpatului într-un videoclip realizat de AI. „Cred în iertare”, a susţinut veteranul, care a fost împuşcat mortal în 2021 în timpul unei altercaţii în trafic, sau mai degrabă avatarul său bazat pe inteligenţă artificială creat de sora sa, Stacey Wales.
„Ştiam că va fi (un element) puternic”, a declarat ea pentru AFP, „că îl va umaniza pe Chris în ochii judecătorului”.
„Mi-a plăcut foarte mult această inteligenţă artificială” a victimei, a comentat imediat judecătorul. „Cred că a fost autentică”.
Deşi această mărturie a fost o premieră, exemplele de utilizare a inteligenţei artificiale în cazuri legale se înmulţesc în Statele Unite.
„Este un instrument util, care economiseşte timp, dar trebuie ca acurateţea (rezultatelor produse de o căutare prin inteligenţă artificială) să fie confirmată de un avocat, de judecătorul care pregăteşte o hotărâre judecătorească sau de un grefier”, spune Stephen Schwartz, avocat în Portland, Maine. „Este pozitiv pentru sistemul judiciar”, crede el.
Schwartz foloseşte ChatGPT, dar mai ales interfeţe specializate precum Protege (LexisNexis) sau CoCounsel (Thomson Reuters) pentru a sorta jurisprudenţa sau a cerceta aspecte specifice ale legii.
„Nu te poţi baza complet pe AI”, avertizează avocatul. „Trebuie să citeşti dosarele pentru a te asigura că acestea menţionează cu adevărat ceea ce îţi spune (inteligenţa artificială)”. Cu toţii ne amintim poveştile de groază despre inteligenţa artificială care amestecă unele cazuri. Procesele pline de citări false, precedente bizare şi nume inventate, cu un puternic „iz de inteligenţă artificială”, nu mai sunt o raritate, mai susţine el.
La începutul lunii mai, un judecător federal din Los Angeles a impus amenzi şi daune în valoare de 31.100 de dolari pentru două firme de avocatură care au redactat o petiţie care conţinea nouă erori de jurisprudenţă pe zece pagini, numind operaţiunea un „dezastru colectiv”.
AI generativă alimentează, de asemenea, recursuri intentate de persoane care aleg să renunţe la reprezentarea juridică, ceea ce duce, din nou, în mod regulat, la erori.
„Devine din ce în ce mai uşor” să redactezi şi să depui un document judiciar, notează Shay Cleary de la Centrul Naţional pentru Instanţele de Stat. Prin urmare, „este posibil ca instanţele să înregistreze o creştere” a numărului de cazuri şi „trebuie să se pregătească pentru aceasta”.
Daniel Linna, profesor de drept la Universitatea Northwestern, vede AI-ul ca pe promisiunea unui sistem mai eficient care îmbunătăţeşte funcţionarea justiţiei.
„Aproximativ 80% până la 90% dintre oameni nu au acces la instanţe sau la servicii juridice”, spune universitarul. „Trebuie să fim atenţi la modul în care le integrăm, dar aceste instrumente pot deschide calea pentru o transformare.”
„Vorbesc cu mulţi judecători şi am senzaţia că utilizarea lor este în creştere”, explică Daniel Linna. „Nu vorbesc neapărat despre asta, dar unii îmi spun că experimentează cu instrumente AI”, inclusiv ca suport pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti.
Mai mulţi judecători federali din Washington au mers mai departe şi au menţionat, în decizii scrise, utilizarea ChatGPT, chiar dacă aceasta a echivalat întotdeauna cu verificarea unei opinii, nu cu formarea uneia.
„Ar trebui să spunem în mod deschis că judecătorii trebuie să fie la zi din punct de vedere tehnologic şi să se formeze în domeniul inteligenţei artificiale”, argumentează Daniel Linna.
Chiar şi fără a ne imagina că judecătorii se vor baza într-o zi pe inteligenţa artificială pentru a decide un caz, inteligenţa artificială poate deja schimba direcţia cazurilor, potrivit profesorului de la Northwestern.
„Este ca şi cum un judecător şi-ar schimba asistentul juridic”, explică el. „Ar putea fi diferit rezultatul unui caz? Da, pentru că schimbi elementele care intră în sistem.”
Acest nou asistent „poate alege alte texte de referinţă, poate formula diferit, poate evidenţia alte fapte”, toate acestea influenţând, pozitiv sau negativ, decizia unui judecător.
Daniel Linna vede posibilitatea unei justiţii mai atente, realizată de judecători mai bine informaţi, ceea ce ar reduce considerabil numărul de anulări în apel.
„Este clar că acest lucru ar putea avea un impact asupra rezultatului unui caz”, adaugă Stephen Schwartz, „şi poate chiar ar putea avea un efect favorabil”, crede el.
