Titi Aur, specialist în conducere defensivă, a scos la iveală la DC Conducem, emisiune moderată de Florin Răvdan, un adevăr șocant despre motivul pentru care, ani la rând, România a evitat construirea de sensuri giratorii, deși acestea ar fi salvat vieți și ar fi fluidizat traficul. Explicația oferită de autorități este, în opinia sa, „ciudată” și dezvăluie o viziune rigidă asupra infrastructurii rutiere din trecut.
Marea Britanie – modelul intersecțiilor sigure
Într-o intervenție recentă, Titi Aur a comparat infrastructura rutieră din România cu cea din Marea Britanie, țară în care sensurile giratorii sunt omniprezente.
„Marea Britanie are cele mai multe sensuri giratorii. Au sens giratoriu și la intrat în curte. Acolo s-a inventat, dacă pot să spun, sensul giratoriu. Giratoriul este considerat o intersecție sigură în care se reduce numărul de accidente“, a declarat Titi Aur, subliniind cât de eficient este acest sistem în prevenirea accidentelor și în gestionarea traficului.
România – intersecții periculoase din motive… economice?
Deși beneficiile giratoriilor sunt evidente, România a evitat timp de ani buni construirea lor, în special pe Drumul Național 1, una dintre cele mai aglomerate și periculoase artere din țară. Explicația? Viteza medie de deplasare era considerată un indicator economic.
„La noi nu au fost aprobate sensuri giratorii pe Drumul Național 1, unde erau obligatorii, o lungă perioadă de timp. Motivele au fost destul de ciudate. Unul din indicatorii de eficiență economică a unei țări este viteza de deplasare, iar când se uită cineva din afară să facă o investiție, se uită și la acest indicator”, a explicat expertul.
În lipsa unei autostrăzi între București și Ploiești, autoritățile foloseau viteza de deplasare de pe DN1 pentru a da bine la statistici. Prin urmare, orice proiect care ar fi încetinit traficul – chiar și în beneficiul siguranței – era respins.
„Mai bine spui că muți țara decât să ceri un sens giratoriu”
Titi Aur nu s-a ferit să ironizeze absurditatea deciziilor din acea perioadă. A oferit un exemplu concret din experiența sa personală, când a solicitat un sens giratoriu la Academia sa de conducere defensivă, situată chiar pe DN1.
„Eram la acea vreme exact în opoziție, ca și politică de coordonare a drumurilor, cu Anglia. În timp ce acolo se făceau sensuri giratorii peste tot, noi nu aprobam sub nicio formă. Decât să ceri o aprobare de sens giratoriu, mai bine spuneai că muți țara mai încolo. Am cerut și eu la mine la Academie și mi-au zis că nu se poate sens giratoriu pe Drumul Național 1“, a afirmat el.
Ce sunt sensurile giratorii și de ce contează
Intersecțiile cu sens giratoriu sunt concepute pentru a menține un flux constant al traficului și pentru a reduce riscul coliziunilor frontale sau laterale. Vehiculele care pătrund în giratoriu trebuie să cedeze trecerea celor deja angajați, ceea ce impune un comportament prudent și ordonat.
Totodată, aceste intersecții reduc timpii de așteptare, consumul de combustibil și costurile de întreținere ale infrastructurii, fiind tot mai des adoptate în orașele mari și în zonele aglomerate. În plus, giratoriile pot fi amenajate estetic, devenind puncte de atracție urbanistică.
Schimbări în ultimii ani
În ultimii ani, România a început, totuși, să adopte treptat sensurile giratorii, în special la intersecțiile periculoase sau la ieșirile de pe autostrăzi. Cu toate acestea, Titi Aur subliniază că efortul este târziu și insuficient față de potențialul real al acestor structuri rutiere.
„Fiecare giratoriu construit poate însemna vieți salvate. Trebuia să le avem de mult. Nu poți sacrifica siguranța oamenilor pentru niște statistici economice discutabile”, a încheiat specialistul.
Adevărata modernizare a infrastructurii nu înseamnă doar drumuri rapide, ci și intersecții sigure – iar sensurile giratorii sunt, fără îndoială, parte din această soluție.
