Bananele sunt din ce în ce mai ameninţate pe fondul schimbărilor climatice, fermierii afirmând că vremea extremă le „omoară” culturile, conform unui raport citat luni de DPA/PA Media.
O analiză a organizaţiei neguvernamentale britanice Christian Aid, făcută publică luni, arată că temperaturile în creştere şi dăunătorii asociaţi climei pun în pericol bananele.
Aproape două treimi dintre cele mai bune zone pentru cultivarea bananelor din America Latină şi Caraibe – o regiune care asigură aproximativ 80% din exporturile de banane la nivel mondial – ar putea deveni improprii în acest scop până în anul 2080 din cauza impactului climatic, potrivit analizei.
Bananele cresc într-un interval de temperatură cuprins între 15 şi 35 de grade Celsius, dar sunt, de asemenea, foarte sensibile la lipsa apei, ceea ce înseamnă că fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente afectează capacitatea de fotosinteză a acestei plante.
Boli precum Fusarium tropical race 4 (Fusarium TR4) au devenit o ameninţare din ce în ce mai mare în ultimii ani, provocând pierderea unor ferme întregi în America Latină.
Potrivit Christian Aid, agricultori din regiune se plâng că fermele lor „mor”, ceea ce le afectează veniturile.
Aurelia Pop Xo, în vârstă de 53 de ani, cultivatoare de banane în Guatemala, a declarat: „Schimbările climatice ne omoară culturile. Asta înseamnă că nu avem niciun venit pentru că nu putem vinde nimic. Ceea ce se întâmplă este că plantaţia mea moare”.
„Ni s-a spus că aşa ceva se va petrece în viitor, dar s-a întâmplat mai devreme, şi asta pentru că nu avem grijă de pământul nostru, de ecosistemele noastre, ceea ce este foarte îngrijorător pentru copiii noştri şi mai ales pentru nepoţii noştri”, a spus ea.
În urma acestor constatări, Christian Aid a lansat un apel către ţările dezvoltate pentru reducerea de urgenţă a emisiile de carbon şi susţinerea financiară a comunităţilor agricole afectate. De asemenea, organizaţia a solicitat finanţare internaţională din fondurile pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice pentru a sprijini cultivatorii de banane şi pentru a ajuta comunităţile agricole să se adapteze la schimbările climatice.
Osai Ojigho, directoare de politici şi campanii la Christian Aid, a declarat: „Bananele nu sunt doar fructul preferat al lumii, ci şi un aliment esenţial pentru milioane de oameni.
„Vieţile şi mijloacele de trai ale unor oameni care nu au contribuit cu nimic la criza climatică sunt deja ameninţate”, a spus ea.
Ojigho a făcut apel la state să folosească termenul limită din acest an pentru noile planuri naţionale de acţiune climatică ale ONU drept oportunitate pentru a accelera tranziţia de la combustibilii fosili şi pentru a se asigura că finanţarea pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice „ajunge la oamenii care au nevoie disperată de ea”.
Pe de altă parte, consumatorii şi companiile sunt îndemnate să aleagă banane certificate Fairtrade, ceea ce garantează că fermierii sunt plătiţi corect pentru munca lor.
Anna Pierides, manager principal pentru aprovizionarea sustenabilă cu banane în cadrul Fundaţiei Fairtrade, a declarat: „Fără preţuri echitabile, agricultorii din sectorul bananelor pur şi simplu nu pot face faţă cheltuielilor. Fairtrade se angajează să crească veniturile, nivelul de trai şi rezilienţa producătorilor de banane pentru a-i ajuta să facă faţă schimbărilor climatice şi să continue cultivarea lor”.
„O modalitate prin care întreprinderile pot sprijini acest lucru este prin iniţiativa noastră Shared Impact, care reuneşte cumpărătorii pentru a asigura angajamente de aprovizionare pe termen mai lung, o mai mare transparenţă şi mai multe oportunităţi pentru cultivatorii de banane de a vinde mai mult în condiţii Fairtrade”, a spus ea.
Holly Woodward-Davey, coordonatoare de proiect la Banana Link, a declarat: „Criza climatică şi criza biodiversităţii asociate necesită o regândire a sistemelor industriale de producţie alimentară, care depind de utilizarea unor cantităţi tot mai mari de substanţe chimice dăunătoare. Guvernele trebuie să continue să ia măsuri decisive pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi pentru a interzice cele mai toxice substanţe chimice, investind în acelaşi timp în tranziţia către sisteme alimentare echitabile, stabile şi sănătoase”.
