Copiii care cresc într-un mediu în care unul dintre părinți este dependent de alcool trăiesc, adesea, o copilărie traumatică, marcată de violență, umilință și lipsă de afecțiune. Psihologul Radu Leca a vorbit deschis, în cadrul emisiunii DrPsy, moderată de Ramona A. Dumitru, despre cum alcoolismul unui părinte poate distruge emoțional un copil, pe termen lung.
Potrivit acestuia, părintele alcoolic nu doar că devine incapabil să ofere iubire și stabilitate, dar adesea devine un factor activ de agresiune și abandon emoțional.
„Părintele alcoolic este împotriva copilului”
Psihologul Radu Leca a subliniat că alcoolicul nu este conștient de impactul devastator pe care îl are asupra copilului său.
„Bătaia de joc pe care acesta o imprimă în direcția universului copilului este una foarte mare. Părintele alcoolic nu va recunoaște niciodată că a greșit, pentru că nu simte. Conștientizarea este anulată complet de dependență”, a declarat Leca.
Potrivit acestuia, părintele dependent ajunge să se sustragă constant de la responsabilitățile parentale. Fie promite că va petrece timp cu copilul și nu o face, fie amână nejustificat orice formă de implicare.
„Tata promite că mă duce la sport. Când vine momentul, e beat, miroase urât, nu mai e nimic de făcut. Copilul rămâne cu așteptarea neîmplinită și cu sentimentul de vinovăție că a îndrăznit să ceară ceva.”
Violență, frică și umilință în propria casă
Traumele nu se opresc la neglijență sau promisiuni încălcate. Mulți copii sunt martori sau victime directe ale unor episoade de violență fizică și verbală.
„Copilul va fi agresat fizic și psihic. Poate fi strâns, lovit, scuipat sau urmărit prin casă. Alcoolicul nu are limite. Îi varsă furia pe copil, nu pentru că îl urăște, ci pentru că nu-l mai vede ca pe o ființă, ci ca pe un obstacol”, a spus psihologul.
În plus, multe dintre aceste episoade se petrec în condiții greu de imaginat: „Un milion de români se îmbată zilnic până ajung să urineze pe ei. Copiii sunt martori la astfel de scene. Trăiesc în case în care mirosul de băutură și mizerie este permanent. Aceste amintiri nu se șterg niciodată.”
România, pe primul loc la consumul de alcool în Europa
Datele neoficiale prezentate de Radu Leca sunt alarmante. El susține că România este pe primul loc în Europa la consumul de alcool, iar dintre cele 16 milioane de români rămași în țară, peste 11 milioane ar consuma alcool frecvent. Dintre aceștia, aproximativ 4 milioane beau zilnic cantități mari, ceea ce are un impact social devastator, în special asupra copiilor.
Confuzie emoțională și sentimentul de vinovăție
Una dintre cele mai dureroase urmări ale abuzului emoțional provocat de un părinte alcoolic este starea de confuzie permanentă în care trăiește copilul.
„Mă duc la tata nu pentru că vreau, ci pentru că nu vreau să-l supăr. Nu-l iubesc, dar vreau să fie bine. Îl urăsc, dar mă simt vinovat dacă nu-l văd. E un conflict intern profund care dezintegrează copilul în tăcere”, explică psihologul.
Această stare de neliniște duce adesea la tulburări de anxietate, frici iraționale, izolare și lipsa încrederii în ceilalți. Copilul, odată ajuns adult, poate replica acest tipar toxic în propriile relații.
„Tata mă face să mă simt ca o piatră de gâtul lui”
În final, psihologul a concluzionat cu o serie de mărturii cutremurătoare primite de la copii și adolescenți: „Tata îmi spune că nu o să fac nimic toată viața mea. Când vreau să plec la școală, mă bate. Vreau să stau acolo, să nu mai vin acasă. Nu mai pot. Vreau să plec.”
Cuvinte care ar trebui să alerteze o societate întreagă. Pentru că abuzul nu înseamnă doar lovituri, ci și indiferență, abandon și tăcere. Iar copiii nu pot striga întotdeauna ajutor. De aceea, este responsabilitatea tuturor – părinți, profesori, autorități și vecini – să vadă, să audă și să intervină. Altfel, România riscă să continue să își piardă copiii, nu în sens fizic, ci emoțional.
