În cadrul emisiunii „Anti-Mit”, scriitorul Bogdan Hrib a adus în discuție tendințele actuale ale pieței de carte din România, demontând mai multe clișee legate de obiceiurile de lectură ale românilor.
„Se citește mult și prost”
Contrar percepției generale, Bogdan Hrib susține că nu există o criză a cititului în România, ci o problemă legată de calitatea lecturii.
„Mitul este că se citește puțin. Totuși, nu e așa: se citește mult și prost”, a explicat el, subliniind că problema nu ține de cantitatea de citit, ci de alegerea lecturilor. Hrib afirmă că tendința predominantă este citirea cărților de dezvoltare personală, care, deși populare, nu contribuie la dezvoltarea imaginației și gândirii critice.
Problema cărților de dezvoltare personală
„Noi ne dorim roșii din alea românești, ca pe vremuri, ne dorim nu-știu-ce fructe, dar nu ne dorim romane bune, care să ne bucure”, a continuat Hrib.
Conform acestuia, cititul de ficțiune este esențial pentru stimularea imaginației și introspecției.
„Mi se pare, sincer, îngrozitor. De ce? Pentru că asta înseamnă să luăm rețetele altora, în loc să ne creăm propriile rețete”, a spus scriitorul, criticând faptul că românii consumă mai mult produse media pre-fabricate, precum filmele și serialele, în loc să își construiască propriile povești prin lectură.
Cititul în comunism: o imagine falsă
Un alt punct ridicat de Hrib a fost legat de percepția despre perioada comunistă, considerată de mulți drept o eră a cititului intens. „Eu cred că nu se citea mult mai mult nici pe vremea comunismului”, a spus Hrib. El susține că, deși în marile orașe românii aveau acces la cărți, în mediul rural numărul cititorilor era mult mai mic. Conform estimărilor sale, numărul cititorilor fideli din România este astăzi între 600.000 și 800.000, cu mult mai mic decât s-ar crede, chiar dacă acest număr ar fi fost dublu în urmă cu câteva decenii.
Criteriile de cititor nu sunt corecte
Scriitorul a subliniat și faptul că statisticile privind cititul din Europa sunt adesea eronate. „Estimările în statisticile europene depind de criteriul aplicat: citești o carte sau citești 10. Pe lângă că suntem pe ultimul loc, suntem cu cea mai mică bară în graficele acelea la cititul de peste 10 cărți pe an”, a adăugat Hrib. El consideră că doar cititorii care consumă mai mult de 10 cărți pe an pot fi considerați cu adevărat „cititori”.
Piața editorială românească: multe titluri, tiraje mici
Hrib a vorbit și despre evoluția pieței de carte, observând că în prezent sunt publicate mult mai multe titluri față de trecut, dar în tiraje mult mai mici.
„Se publică mii de titluri anual, inclusiv prin self-publishing, însă în tiraje mici: 300-500-1.000. Mai ales la autori români”, a explicat scriitorul. De asemenea, a menționat că în prezent se traduce un număr semnificativ de romane polițiste nordice și engleze, cu tiraje reduse, o tendință care reflectă preferințele cititorilor pentru genuri comerciale.
Bogdan Hrib consideră că, în ciuda tendinței generale de a crede că cititul este în declin, adevărata problemă este legată de alegerea lecturilor, în special a celor de dezvoltare personală, care nu stimulează imaginația și gândirea critică a cititorilor.
