Cea mai recentă ediție a emisiunii Cultura pentru toți aduce un subiect important pentru identitatea românească, acum când acest subiect este pe buzele tuturor. Felul în care ne raportăm la limba maternă este cel în care ne raportăm la naționalitatea noastră.
Pentru unii scriitori care și-au construit imaginea în exil nu este așa, deși legătura lor cu limba română este una de ordin spiritual. Acesta este cazul filosofului Emil Cioran, explică Daniel Cristea-Enache la DCNewsTV.
„Cioran, care, după ce s-a mutat în Franța, a rămas în spațiul francez și a devenit scriitor al culturii franceze. S-a spus chiar despre el, cu temei, că a devenit cel mai important stilist al limbii franceze.
Deci, scria atât de bine în franceză, încât francezii l-au recunoscut ca fiind cel mai mare stilist al (limbii) lor. Ei bine, Cioran, când era vizitat de compatrioți, evita să vorbească cu ei românește. Preferă să vorbească franceză, fiindcă, atunci când vorbea cu ei românește, după o zi sau două, nu mai putea să scrie la fel de bine în limba franceză, ca și cum limba română, cu vraja și parfumul ei, îi tulbura utilizarea celeilalte limbi pe care o deprinsese la perfecție.
Deci, atât de importantă era limba maternă, atât de importantă era limba română pentru Cioran, încât el prefera să nu o vorbească pentru a nu-i tulbura utilizarea limbii franceze. Tot el declara memorabil că scrie în limba franceză, dar de visat, visează în românește”, a spus criticul literar.
Cu această ocazie, Daniel Cristea-Enache a subliniat importanța vorbirii limbii românești de către românii de peste hotare. Pentru ei, acesta este modul în care rămân în permanentă conexiune cu rădăcinile lor, prin intermediul limbajului.
„Astfel, și de la un mare eseist și scriitor ca Cioran, vedem această importanță fundamentală a limbii materne. Aici nu e vorba numai despre români, este vorba, cum spuneam, despre orice etnicitate. Aș accentua, mai ales în acest context al globalizării, în care granițele s-au deschis de mult și populațiile circulă într-o parte și în alta. Nici nu mai poți vorbi de exil, vorbești de o diasporă.
Din motive economice, sunt 1 milion de români în Germania, sunt foarte mulți români în Italia, în Spania și așa mai departe. În acest context al globalizării, limba maternă devine cu atât mai importantă. Toți acești români care se află în alte țări decât România, pentru ei, limba română este chiar și mai importantă decât pentru noi, cei care trăim în România.
Este, cum spuneam, o temelie a identității, și nu e deloc surprinzător când vedem români din diaspora cum îmbracă costum popular sau ie în anumite zile, cum se reunesc la diferite manifestări culturale în care vorbesc românește, cum literalmente plâng când au invitați actori români care vin și recită din scriitori și poeți români. Deci, limba maternă este și mai importantă pentru românii din afara granițelor României”, a mai spus criticul literar.
