Președintele american Donald Trump a autorizat impunerea unor sancțiuni economice și de călătorie care vizează persoanele implicate în investigațiile Curții Penale Internaționale referitoare la cetățenii americani sau la aliați ai SUA, scrie Reuters.
Curtea Penală Internațională este o instanță permanentă care poate judeca persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiunea asupra teritoriului statelor membre sau comise de cetățenii acestora.
Măsura lui Trump a coincis cu vizita la Washington a prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, căutat pentru evenimentele din războiul din Fâșia Gaza.
Cancelarul german, Olaf Scholz, și alți lideri ai UE au declarat, vineri, că Trump a greșit impunând sancțiuni asupra Curții.
„Sancțiunile nu sunt instrumentul potrivit”, a spus Scholz. „Ele pun în pericol o instituție care ar trebui să se asigure că dictatorii din această lume nu pot pur și simplu să persecute oamenii și să declanșeze războaie, iar acest lucru este foarte important.”, a mai spus Scholz.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, a scris pe platforma de socializare Bluesky că sancționarea CPI „subminează întregul sistem de justiție penală internațională”. Țara gazdă a instanței, Olanda (cu sediul la Haga), a declarat, de asemenea, că regretă impunerea acestor sancțiuni.
Curtea a condamnat sancțiunile și a afirmat că „susține ferm personalul său și promite să continue să ofere dreptate și speranță milioanelor de victime nevinovate ale atrocităților din întreaga lume, în toate situațiile aflate în competența sa.”
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, cunoscut ca fiind un aliat ferm al lui Trump, a declarat că sancțiunile arată că ar fi momentul să se reevalueze participarea Ungariei într-o organizație internațională aflată sub sancțiunile SUA.
„Este timpul ca Ungaria să reexamineze ceea ce facem într-o organizație internațională care se află sub sancțiuni americane! Vânturi noi suflă în politica internațională. Noi numim asta tornada-Trump”, a declarat el pe X.
Donald Trump, cunoscut ca fiind un contestatar al Curții Penale Internaționale
Funcționarii instanței au convocat întâlniri la Haga, vineri, pentru a discuta implicațiile sancțiunilor.
Sancțiunile americane includ înghețarea oricăror active din SUA deținute de persoanele desemnate și interzicerea accesului lor, precum și al familiilor acestora, pe teritoriul Statelor Unite.
Nu a fost clar cât de repede vor fi anunțate numele persoanelor sancționate. În timpul primei administrații Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancțiuni procurorului de atunci, Fatou Bensouda, și unuia dintre colaboratorii săi de rang înalt, ca urmare a investigației Curții privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Statele Unite ale Americii, China, Rusia și Israel nu sunt membri ai Curții Penale Internaționale.
Trump a semnat ordinul executiv după ce democrații din Senatul SUA au blocat, săptămâna trecută, o inițiativă condusă de republicani de a adopta o legislație pentru instaurarea unui regim de sancțiuni care vizează instanța pentru crime de război.
Instanța a luat măsuri pentru a proteja personalul de posibilele sancțiuni americane, plătindu-le salariile cu trei luni în avans, pregătindu-se astfel pentru restricțiile financiare care ar putea paraliza tribunalul pentru crime de război.
În decembrie, președintele instanței, judecătoarea Tomoko Akane, a avertizat că sancțiunile ar „submina rapid operațiunile instanței în toate situațiile și cazurile, punând în pericol însăși existența acesteia.”
Rusia a vizat, de asemenea, instanța. În 2023, CIP a emis un mandat de arestare pentru președintele Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război în cazul de deportare ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia a interzis intrarea în țară a șefului procurorului CIP, Karim Khan, și l-a inclus, împreună cu doi judecători ai instanței internaționale, pe lista celor căutați.
