Într-o nouă ediție a emisiunii Academia de Sănătate, prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan”, a vorbit despre secretele longevității, dar și despre zonele din România în care oamenii trăiesc neobișnuit de mult.
Unde trăiesc acum cei mai longevivi oameni din România?
Profesorul Gabriel Ioan Prada a vorbit despre un nou proiect care studiază zonele din România cu cei mai longevivi oameni. Cercetarea se bazează pe un studiu mai vechi, din anii ’60-’70, condus de Ana Aslan, care a descoperit că în Delta Dunării și în zonele montane din Vrancea există mulți vârstnici, deși condițiile de viață sunt destul de dificile. Recent, au fost identificate și alte locuri unde oamenii trăiesc mult, precum zonele rurale din Gorj și Buzău.
„Domnule profesor, aveți un proiect, au început studiile și vom afla care sunt zonele din România, localitățile cu cea mai longevivă populație. Unde se trăiește mult în România?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Este un proiect foarte interesant, care a mai fost inițiat în urmă cu ceva ani, cam prin anii ’60-’70, de către doamna profesor Aslan. Și atunci au evaluat niște zone din țară și au văzut că există două zone cu un procent foarte mare de vârstnici, și anume: Delta Dunării și zonele muntoase din Vrancea, ceea ce este curios, pentru că, știți, în Delta Dunării, climatul este destul de aspru, mai ales iarna.
De asemenea, în zonele muntoase din Vrancea, climatul este destul de aspru. Asta a pornit de la ideea că mediul înconjurător ar putea să favorizeze, prin anumiți factori, o existență îndelungată a unei persoane.
Există tot felul de teorii. Unele spun că, în aceste zone pe care le-am menționat – Delta Dunării și zona muntoasă din Vrancea – e posibil să fi intervenit și alți factori, respectiv un fel de selecție naturală, astfel încât, din cauza condițiilor aspre de existență, au supraviețuit doar cei care erau mai rezistenți. Și, atunci, ei oricum trăiesc mai mult.
Ceea ce este interesant în acest studiu, care a fost început recent, este faptul că s-au identificat alte zone cu o proporție mare de vârstnici, în zona Gorjului, în zona Buzăului, în zonele rurale, de obicei”, a răspuns specialistul.
Legătura dintre mersul pe jos și longevitate
Profesorul Prada a explicat legătura dintre stilul de viață activ și longevitate, subliniind că în zonele rurale, unde oamenii sunt mai puțin sedentari, proporția celor care trăiesc mult este semnificativ mai mare. De exemplu, în Gorj și Buzău, numărul persoanelor peste 85 de ani ajunge la 6%, comparativ cu 1,5% la nivel național.
„Ce înseamnă proporție mare? De la ce nivel în sus putem spune că sunt mulți longevivi?”, a întrebat jurnalistul.
„Se compară cu prevalența la nivelul țării. De exemplu, persoanele peste 85 de ani în România sunt cam 1,5%. Dacă în unele zone este o prevalență dublă sau chiar mai mare, atunci, evident, este un factor care favorizează această existență îndelungată. În zonele menționate (zona Gorjului și zona Buzăului), proporția ajunge cam până la 6%.
V-am spus, aproape numai în zonele rurale există această proporție mare de vârstnici. Și, până la urmă, există o explicație. Nu doar mediul înconjurător, mediul fizic în care trăim, favorizează o existență îndelungată, ci și modul de viață. În mediul rural, este mai redus sedentarismul comparativ cu mediul urban.
În mediul urban, oamenii sunt mai sedentari, pentru că apar o serie de elemente. Trebuie să facem totul rapid și, atunci, nu putem să mergem pe jos, trebuie să luăm un mijloc de transport, care ne duce mai repede. Dar totul e la un cost. Ajungem mai repede, economisim timpul, dar scade efortul fizic și, atunci, apar o serie de probleme.
Era un studiu, mai demult, care arăta că mersul pe jos este ca un fel de masaj pentru creier, pentru că membrele inferioare și membrele superioare au o reprezentare importantă pe creier, la nivelul cortexului cerebral. De asemenea, s-a făcut un studiu care arată că mersul pe jos în pas rapid, cam un sfert de oră cel puțin, în fiecare zi, timp de 10 ani, crește speranța de viață cu 6 până la 8 ani”, a explicat medicul.
