La „Miercurea Neagră” de la DC News TV, Bogdan Chirieac, Diana Tache și Mugur Ciuvică au discutat despre inundațiile care au devastat România, afectând peste 5.000 de gospodării și provocând moartea a șapte persoane, dar și despre conducerea Apelor Române, unde șefia este deținută de un condamnat penal.
Destinele sinistraților, la mâna unul condamnat penal de la Apele Române
În cadrul discuției de la DC News TV, Bogdan Chirieac și Diana Tache au adus în prim-plan situația dezastruoasă de la Apele Române, o instituție condusă de un condamnat penal numit de un membru al Guvernului. Chirieac a menționat că peste jumătate dintre barajele din România sunt în pericol de prăbușire, conform unui raport al Curții de Conturi.
Diana Tache a subliniat, la rândul ei, că actualul director a fost numit în ciuda condamnării pentru conducere sub influența alcoolului, înlocuindu-l pe fostul șef care avea probleme legale similare.
„Cum ziceți de Apele Române și de chestiunea asta? Că eu, pe ăsta de la Apele Române, pe domnul condamnat penal de la Apele Române, pus de un membru important al Guvernului României… luat de la ușa pușcăriei și pus șef la Apele Române. Ce vreți?
Eu am aflat când s-a cățărat, nu știu din ce, pe un investitor din Mamaia. Un investitor care a vrut să facă o plajă în Mamaia. De acolo am aflat prima dată. Acum e un raport al Curții de Conturi care arată că, din 2.000 de baraje din România, peste jumătate sunt în stare de prăbușire. Domnule, vă vine să credeți? Asta e situația…”, a spus analistul politic.
„Sunt foarte multe rapoarte ale Curții de Conturi, inclusiv cel despre care vorbeau și colegii mei zilele trecute, care a ajuns anul trecut la Parlament. Toți l-au analizat și ce-au făcut? L-au numit pe domnul cu pedeapsă cu suspendare pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice! Adică, beat practic la volan. Bine, e foarte adevărat că l-a înlocuit pe vechiul director care avea dosar pentru conducere fără permis. Adică, cumva e o metodă de selecție în zonă, la Apele Române”, a observat jurnalista.
Apele Române, instituția direct responsabilă de dezastrul puhoaielor. Ciuvică: „Sunt praf!”
Mugur Ciuvică a atras atenția asupra stării deplorabile a multor instituții din România, comparând modul în care Apele Române au gestionat inundațiile recente cu haosul din pandemie, când DSP-ul s-a dovedit complet ineficient.
El a subliniat că astfel de crize scot mereu la iveală cât de nepregătite sunt unele instituții, unde oamenii sunt numiți pe bază de relații și pile, nu pe merit.
„Eu nu cunosc amănunte despre Apele Române, dar sunt convins că sunt praf. Inundațiile astea au fost năpraznice, că n-au făcut ravagii doar în România, au făcut și prin țările vecine. Dar nu știu câte baraje ar fi oprit inundațiile de acum.
Vine câte o calamitate din asta ca să vezi clar că instituția respectivă e praf. Exact același lucru, dacă mai țineți minte, s-a întâmplat în pandemie. După câteva luni de zile, în care au făcut ăștia numai prostii, ne-am dat toți seama că DSP-ul era la fel – praf.
Numai pile băgate pe acolo, nu știau de ei, făceau numai prostii, încurcau lucrurile. Deci DSP-ul, cu pandemia, praf; Apele Române, cu inundația, praf. Sunt foarte multe instituții praf”, a spus Mugur Ciuvică.
„Deci statul e putred. Unde pui degetul, e putred”, a intervenit Chirieac.
„Nu știu dacă e putred neapărat, dar nefuncțional e complet și, într-adevăr, pune bețe în roate. Adică singurul lucru pe care îl face, și îl face așa, cu elan și cu energie, este să bage bețe în roate. Asta-i clar”, a continuat președintele GIP.
Ce scot la iveală rapoartele Curții de Conturi?
Curtea de Conturi avertizează de ani buni (din 2017 până anul trecut), în mai multe rapoarte, că o astfel de tragedie putea să apară oricând, în diverse locuri din țară, din simplul motiv că nu se fac verificările necesare, iar Apele Române nu au destui specialiști.
În loc să rezolve problemele, Apele Române au tot venit cu dezmințiri după fiecare raport. Ce vedem acum este doar rezultatul celui mai recent raport al Curții de Conturi, dar tragedii similare pot apărea la alte 200 de baraje, gestionate la fel de necorespunzător de „terți”.
