Sociologul Alin Tomuș a analizat discursurile care au acaparat România în ultimii ani. Pe de o parte avem parte de proeuropeni convinși care apreciază apartenența noastră la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte avem euroscepticii supranumiți și „extremiști” care caută mai degrabă identitatea națională a României.
Cu greu am reușit să intrăm în UE, iar unii vor acum independență totală
„Am reușit cu greu să ajungem în Uniunea Europeană și, pe lângă asta, acum apar teme cum ar fi că nu trebuie să ascultăm de UE. Că suntem mai frumoși și mai deștepți și trebuie să avem drumul nostru. Cum vezi discuțiile acestea care ajung în spațiul public?”, a întrebat Flaviu Predescu, realizatorul emisiunii.
„Revin la ideea culturii dialogului. Nu tot ceea ce este din spațiul european este bun doar pentru că vine din acel spațiu. Noi am fost înzestrați cu rațiune și, mai ales, cu specificități locale. Dar banii europeni pe care i-am folosit cu înțelepciune cred eu în ultimii 20 de ani au produs dezvoltare.
Noi nu suntem europeni doar pentru că geografic ne aflăm aici. Suntem un jucător care, la nivelul UE, are o voce. Chestiunea cu extremismul s-ar putea să fie o chestiune de plasare. Este în societatea românească un anumit tip de revoltă și un anumit tip de trăire. Nu aș folosi neapărat termenul acesta de extremism”, a explicat Alin Tomuș.
În ciuda fricilor, o țară merge înainte și după alegeri
„Noi l-am mai folosit în 2000, la prezidențialele dintre Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Am încercat să ducem discuțiile în această zonă în care extremismul va produce un dezastru. Noi suntem parte a unui mecanism și există un sens al dezvoltării noastre. Nu va putea nimeni să vină și să răstoarne ordinul de mișcare doar că este catalogat a fi extremist.
Uitați-vă la Italia. Ce s-a întâmplat? Lucrurile merg înainte cum mergeau și înaintea alegerilor. Există fără doar și poate un construct european mai puternic decât un moment politic al unei țări”, a conchis sociologul.
