EXCLUSIV Câți romi sunt, în realitate, în România? Delia Grigore dezvăluie de ce cifrele oficiale ar putea fi departe de adevăr

Câți romi trăiesc în România? Diferențe între datele oficiale și estimări

Delia Grigore a explicat că numărul oficial al populației de etnie romă este cel rezultat în urma recensământului, însă există cercetări și estimări care indică o populație semnificativ mai numeroasă.

„Numărul oficial este, totuși, cel de la recensământ. Nu avem cum să depășim acel număr atunci când vorbim despre date oficiale. Oamenii și-au declarat identitatea etnică în condiții de confidențialitate, iar numărul celor care s-au identificat drept romi este de aproximativ 600.000.

Există însă estimări ale Institutului de Cercetare a Calității Vieții și ale unor institute de sociologie care vorbesc despre 1,5 milioane sau chiar două milioane de romi. Alții, mai îndrăzneți, dintre activiștii noștri, au avansat cifre și mai mari. Regretatul Florin Cioabă vorbea chiar despre trei milioane sau cinci milioane. Eu nu m-aș aventura să avansez asemenea cifre.

În primul rând, trebuie să ținem cont de persoanele care și-au asumat identitatea etnică. Nu putem presupune că cineva este obligat să și-o declare doar pentru că noi știm că este rom sau îi cunoaștem familia", a explicat Delia Grigore.

Studiile despre stima de sine și importanța educației în comunitățile de romi

Cercetătoarea a vorbit și despre studiile realizate pentru a înțelege relația dintre identitatea etnică, educație și integrarea socială a rromilor.

"Noi am realizat, încă din 2007, un studiu la Amare Rromentza despre stima de sine în rândul romilor, pe care l-am refăcut în 2012. Cred că ar merita să fie actualizat și în prezent.

La momentul respectiv, am beneficiat de finanțare din partea UNICEF pentru realizarea studiului, iar ulterior, din partea Caritas International, pentru o cercetare privind incluziunea etno-educațională a romilor.

Această idee a pornit de la domnul Vasile Ionescu și de la Mihai Neacșu, care era atunci director în cadrul organizației noastre, iar în prezent conduce Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher, instituție publică aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.

Conceptul de incluziune etno-educațională pornește de la ideea că incluziunea se poate realiza, în primul rând, prin educație, dar și prin respectarea și valorizarea identității etnice. Tocmai de aceea am numit-o incluziune etno-educațională. Am dezvoltat această idee și am încercat să înțelegem mai bine realitățile din comunitățile de romi", a precizat aceasta.

De ce unii romi aleg să nu își declare identitatea etnică

Potrivit Deliei Grigore, discriminarea și stigmatizarea istorică au avut un impact profund asupra modului în care unii membri ai comunității își percep și își exprimă identitatea etnică.

"Ce am observat? Că stima de sine etnică în rândul romilor este scăzută din cauza stigmatizării și discriminării istorice, dar și a unei istorii tragice.

Acesta este unul dintre motivele pentru care mulți romi, din păcate, mai ales cei care au reușit să se realizeze profesional, nu își asumă public identitatea etnică. Unii nu o declară nici măcar la recensământ și cu atât mai puțin în alte circumstanțe", a explicat conf. univ. dr. Delia Grigore.