Cum apare dezvoltarea imobiliară haotică? Adrian Giugăl explică că nu este doar vina constructorilor

Zone întregi din București, dar și din alte mari orașe din țară, se confruntă cu haosul imobiliar. Zone protejate, cartiere de case sau clădiri istorice, toate sunt transformate treptat pentru a alimenta apetența românilor pentru spații de locuit sau de birouri.

Dezvoltatorii ajung să nu mai țină cont de raportul de înălțime al clădirilor din preajma pacelei pe care construiesc, astfel că se creează peisaje derizorii, neuniforme. Acest lucru nu s-ar întâmpla dacă acești dezvoltatori nu ar avea pârghiile pentru a construe după bunul plac, spune Florian Petrică, lector univ. dr. al Universității din București dar și din pricina preferințelor cererii din piață, explică alt invitat al emisiunii DC News, lector univ. dr. Aurelian Giugăl.

„Dacă vorbim din perspectiva unor oameni deja stabiliți în București, probabil că, normal, ne dorim un oraș cât mai bine reglementat, cu foarte multe reguli și constrângeri pentru cei care construiesc. Presiunea este atât de mare, pentru că în România doar câteva orașe sunt viabile economic, iar populația vine aici. Vin studenți, vin oameni care vor să lucreze, care vor să trăiască în orașele importante.

Bucureștiul și Clujul sunt exemplele cele mai bune, pentru că au și chiriile cele mai mari. Și atunci, întotdeauna o parte însemnată a populației va fi pro construcția de locuințe în orice condiții, pentru că altfel își pot lua și ei mai ieftin.

Dacă faci locuințe mai aerisite, cu spații, cu terenuri de sport, cu parcuri și așa mai departe, evident că prețul se dublează și atunci apare această capcană. Cine susține? Evident că oamenii din middle class, upper middle class își doresc un oraș mai sigur, mai aerisit, cu un transport mai bun.

Cei care, în schimb, vin și accesează orașul nici nu le mai pasă. Și atunci poți să vezi distopiile astea urbane. Pentru mine sunt distopii și Bragadiru, și Popești-Leordeni, de exemplu, cu toate amenajările de acolo, nu contează. Mi se par niște spații absolut distopice.

Nu mi se par niște orașe satelit din jurul Bucureștiului, ci niște aglomerări de case și locuințe puse la întâmplare”, explică Giugăl.

Așa cum spune Florian Petrică, vina pentru dezvoltările care depășesc orice regulă de bun simț nu aparține doar celor care nu au condiții materiale suficiente pentru a trăi în centrul orașului sau în alte zone mai bune. Este pur și simplu vina dezvoltatorilor care fac locuințe la prețuri avantajoase dar slab calitative. Acest lucru nu se aplică doar celor care construiesc locuințe, dar și infrastructura sportivă sau culturală are de suferit din această cauză.

„Având în vedere acest haos privind infrastructura urbană pe care noi toți o vizualizăm acum, ne putem da seama și cum se iau deciziile. N-aș vrea să extind la întregul nivel social, cu tot ce înseamnă politici publice, dar mă gândesc din nou doar la sport.
Deci haideți să ne gândim un pic. Avem Flamaropol, patinoarul Flamaropol, care este abandonat de ani. O construcție începută în 1958, dată în folosință și dezvoltată în 1970. În ultimii șase ani a fost în paragină. Ni se spune că la sfârșitul lui 2026, anul viitor, sper că va fi de Crăciun, acest patinoar va fi gata. Pentru el se cheltuiesc 150 de milioane de RON.

Pe de altă parte, avem un stadion de fotbal în mijlocul Bucureștiului, este vorba de Dinamo, pentru care se cheltuiesc 170 de milioane de euro. O arenă multifuncțională, e adevărat.

Deci noi avem o problemă extraordinar de mare în privința acestui haos, nu numai din punct de vedere urbanistic și arhitectural, ci și din punct de vedere al luării deciziilor”, a explicat Florian Petrică la Interviurile DC News.