Cum funcționează procesul de învățare. Prof. dr. Ion Ovidiu Pânișoara: Există mai multe moduri

În cadrul recentei emisiuni Anti-Mit, difuzată pe canalul de YouTube DCNews, invitatul lui Val Vâlcu, prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoara, a explicat cum modul în care oamenii întreprind lucruri noi este catalizat în mai multe moduri. Poate fi vizual, chinestezic, auditiv dar și în alte moduri, este de părere acesta.

„Din păcate, foarte mulți oameni, chiar și pedagogi și specialiști, sunt încă tributari acestei credințe conform căreia există un singur stil care te caracterizează. Se spune că majoritatea oamenilor sunt vizuali în modul de a învăța: învață mai bine atunci când văd, mai puțin atunci când aud și chiar mai puțin cei care sunt chinestezici, adică cei care își folosesc corpul pentru a înțelege. Astfel se ajunge la ideea că cei mai mulți sunt vizuali și, prin urmare, ar trebui să folosim foarte multe simboluri vizuale.

Știți însă că studiile nu demonstrează acest lucru. Am putea avea poate o apetență pentru un anumit stil, dar nu se știe dacă ne-am născut cu el sau dacă a fost format ulterior. Suntem înconjurați de ecrane și, firesc, devenim din ce în ce mai vizuali, din moment ce asta primim de mici. Asta mâncăm, asta devenim. Suntem ceea ce mâncăm și, în ultima instanță, suntem ceea ce privim.

Studiile arată că, în funcție de conținut și mai ales în funcție de situație și de modul în care te simți, este bine să folosești o perspectivă globală. Asta nu înseamnă că există un stil corect și altul greșit. S-ar putea să te simți mai confortabil cu un stil, dar nu înseamnă că acel stil îți oferă neapărat o șansă mai mare de învățare. Ai nevoie să le folosești pe toate, în proporții diferite, în funcție de cum simți.

Îmi amintesc momentul când l-am întâlnit pe Tony Buzan, creatorul hărților mentale. El spunea că oamenii au nevoie și de vizual, pentru că creierul este vizual. Ținea în mână un snop de pixuri de culori diferite și nu susținea că o culoare e mai bună decât alta. Spunea doar că e bine să folosești cât mai multe, pentru că un singur ton devine monoton, iar monotonia nu îi place creierului. Aici avea dreptate: creierul are nevoie de varietate. Are nevoie de toate stilurile pentru a le combina cum simte.

Îi întreb pe cei care ne ascultă: nu ați simțit câteodată nevoia, chiar dacă vă considerați vizuali, să spuneți cu glas tare ceea ce învățați, ca să vă și auziți? Și nu v-ați surprins uneori mișcându-vă prin cameră în timp ce repetați, incapabili să stați locului? Asta înseamnă îmbinare.

Este clar că ne ajută o hartă vizuală, pentru că ne oferă o structură. Dar ne ajută și să auzim informația, pentru că creierul o percepe pe două căi: intern (când citim) și extern (când ne auzim vorbind). În ultima instanță, elementul chinestezic adaugă dinamism și concretețe. De multe ori, dacă informația este concretă, un gest sau o mișcare poate fixa mult mai bine cunoștințele în memorie.

Așadar, chiar dacă vă simțiți mai bine cu un anumit stil, cercetările arată că este bine să le folosim pe toate. Să nu excludem alte stiluri, pentru că combinarea lor este mult mai puternică și duce la o eficiență mai mare decât folosirea unui singur stil de învățare” explică profesorul.