"Îi învățăm limba inimii". De ce mai învață copiii români din străinătate limba română?

La ediția a VI-a a dezbaterii România în diaspora, Elisabeta Cioată Burduja, președintele Centrului de Cultură și Tradiție Italo-Românească din Torino, a prezentat importanța păstrării limbii române în rândul copiilor români născuți și crescuți în Italia.

De 17 ani, organizația pe care o conduce derulează cursuri și programe educaționale dedicate limbii și culturii române, susținând păstrarea identității în comunitățile din diaspora.

„Aș dori să dau un răspuns la întrebarea de ce învățăm noi pe acești copii limba română. De 17 ani la Centrul de Cultură facem acest lucru și am ales să învățăm pe acești copii limba română deoarece este limba inimii.”

Pentru Elisabeta Cioată Burduja, limba este puntea care îi ține pe români conectați la rădăcinile lor, indiferent cât de departe s-ar afla de țară. „Este limba care ne leagă de rădăcini, este limba care ne leagă de familie și este limba care ne leagă de istoria noastră comună”, a afirmat ea, subliniind că identitatea nu poate fi desprinsă de limbă: „Îi învățăm pe copii limba română deoarece oriunde s-ar afla ei în lumea aceasta ei trebuie să nu uite cine sunt. Pentru că atunci când vă rosti acasă să simtă că România trăiește în sufletul lor.”

Un proces de durată, construit prin contact direct cu tradițiile
 

Președinta Centrului a vorbit deschis despre dificultățile specifice copiilor născuți în diaspora, pentru care legătura cu România nu este firească și imediată.

„Este un rezultat care se va obține pe o perioadă îndelungată de timp pentru că, așa cum știm, copiii care se nasc în diaspora nu pot să înțeleagă ce înseamnă România pentru ei în primii ani de viață.”

Ea a insistat asupra nevoii unor experiențe directe, dincolo de teorie.

„Nu pot înțelege ce înseamnă România sau limba română doar din discuții, din prezentări, din povestiri, dacă ei nu au un contact în mod direct cu această țară. Nu numai cu țara, dar și cu tot ceea ce ne leagă: să cunoaștem obiceiurile, tradiția, să participăm la slujbele de la biserică, așa cum spuneau preoții care au participat înainte la discuție.”

Performanțe care au surprins România: „Nu i-au recunoscut nici după grai”
 

Reușitele copiilor pregătiți la Torino au devenit vizibile în cadrul unor festivaluri și concursuri desfășurate în România — momente emoționante atât pentru cei mici, cât și pentru profesori.

„Nu putem spune că nu avem un rost pentru a învăța pe copii limba română. Ca să vă dau un exemplu, noi am participat la foarte multe festivaluri și concursuri în România cu copiii din cadrul Centrului de Cultură și Tradiției Italo-Românească și în România am participat și spre mirarea noastră și a tuturor celor care erau prezenți.”

Elisabeta Cioată Burduja rememorează reacțiile publicului. „Am fost uimiți să întrebe unde sunt acei copii din Torino. Și copiii noștri erau pe scenă, cântau, recitau sau dansau. Nu au reușit să-i identifice nici măcar prin graiul lor, pentru că atât de mult ținem la cum transmitem această limbă, încât parte dintre ei reușesc să nu se observe diferența și să nu se observe că ei vin din altă țară.”

Secretul? O abordare autentică în predarea limbii. „Ținem foarte mult ca să poată să transmită prin folclorul pe care ei îl cântă, să transmită și să mențină exact limba autentică. Acea limbă pe care o vorbeau bunicii, aș putea spune, pentru că părinții deja au mai pierdut.”

Familia și profesorii au roluri decisive
 

Pentru rezultate reale, educația identitară trebuie sprijinită de familie. „Cred că rezultatele țin foarte mult în primul rând, așa cum am zis, de familiari, pentru că prima școală este în familie.” În același timp, profesorii au obligația de a se adapta fiecărui copil. „Ține foarte mult de noi cum știm să ne adaptăm și să schimbăm modul de lucru în funcție de cel prezent în fața noastră.”

Chiar dacă misiunea este complexă, Elisabeta Cioată Burduja rămâne optimistă. „Eu pot să spun de rezultatele noastre că nu este nici ușor să faci acest lucru, dar nu este nici imposibil.”

Cu o comunitate românească tot mai bine integrată în Italia, astfel de inițiative devin esențiale pentru ca generațiile născute peste hotare să continue să simtă România acolo unde aceasta trăiește cel mai puternic: în limbă, în tradiții și în inimă.

Urmărește dezbaterea integrală