Horațiu Remus Moldovan, președintele CNAS, a atras atenția că bugetul Casei de Asigurări de Sănătate aproape s‑a dublat în câțiva ani, însă acest lucru nu se reflectă în calitatea serviciilor medicale, spitalele consumând aproape jumătate din fonduri în principal pentru influențe salariale, fără stimulente reale pentru creșterea serviciilor, motiv pentru care este nevoie de o reformă profundă a finanțării.
„Dacă vorbim despre măsuri separate, fără să le gândim ad integrum și concertat pe toate segmentele finanțate, și mă refer în special la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, atunci efectele clar că nu vor fi cele scontate.
Desigur, vorbim despre cheltuieli foarte mari pe anumite zone finanțate de fond, iar spitalele probabil constituie, nu probabil, sigur, cea mai mare categorie de cheltuieli. După cum a menționat și domnul ministru Afila, în ceea ce privește finanțarea spitalelor, avem o situație paradoxală. Noi, în anul acesta, vom achita facturi până la sfârșitul anului de 16 miliarde de lei pe tot ceea ce înseamnă servicii decontate de spitale.
Iar influențele salariale, adică o finanțare paralelă prin care noi acoperim creșterile salariale care au fost semnificative începând cu anul 2018, prin acest mecanism mai venim cu 17 miliarde de lei. Deci sunt 33 miliarde de lei, aproape jumătate din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate și, desigur, acest lucru nu se regăsește întotdeauna în calitatea serviciilor medicale. Nu se regăsește în investigațiile pe care le face pacientul în spital, de care beneficiază pacientul în spital.
Nu se regăsește în tratamentul de care beneficiază… Și nu se regăsește în gradul general de mulțumire, pentru că ați observat reacțiile din ultimii ani din partea societății cu privire la percepția vis-a-vis de ceea ce oferă sistemul sanitar. Și dacă ne uităm istoric pe bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, înainte de 2020, bugetul era undeva la 45 de miliarde, astăzi am ajuns la 77 și ne mai trebuie 14 ca să ne achităm toate datoriile până la sfârșitul acestui an. Adică vorbim de o dublare a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate în câțiva ani, iar efectele nu sunt cele pe care noi le-am scontat.
Și atunci trebuie să venim cu un pachet de măsuri. Pe spital, pachetul de măsuri cuprinde o adevărată reformă, dar nu este un lucru nou, este un lucru care s-a discutat de ani de zile. L-am discutat atât în Ministerul Sănătății, cât și în Casa de Asigurări de Sănătate.
Managerii de spital au discutat lucrul acesta la conferințele lor. Toată lumea, sau aproape toate spitalele, recunosc că au o mare problemă cu finanțarea reală, cu acel TCP (tarif pe caz ponderat) care practic nu corespunde cu realitatea în momentul de față. Majoritatea spitalelor au nevoie de un TCP mai mare.
Care ar fi soluția logică? Soluția logică pe care am dorit să o includem în acest pachet de măsuri de eficientizare a cheltuielilor în sănătate, în primul pas, este contopirea celor două mari surse de finanțare pentru spitale. Adică ceea ce plătim în momentul de față pe servicii medicale cu ceea ce plătim în momentul de față pe influențe salariale.
Desigur, aici trebuie făcută o analiză și, împreună cu Ministerul Sănătății, va trebui puțin regândită clasificarea spitalelor, pentru că tradiționala clasificare a spitalelor pe nivele de competență, în unele situații, nu mai corespunde tocmai cu realitatea. Și s-a tot dat exemplu spitalului din Bistrița, care a devenit, trebuie să recunoaștem, un mic hub regional. Și atunci nu pot să îl introduc în aceeași categorie de finanțare cu alte spitale, pe care nu aș vrea să le menționez.
În momentul în care vom face acest lucru și vom asigura practic o finanțare corectă și predictibilă, desigur că vom avea și efecte adverse. Nu vom mai avea spitale care să se întrețină în mare parte din influențele salariale. Și vreau să vă spun că avem 27 de spitale în România, mă refer la spitale publice, la care, sau care, își asigură peste 80% din cheltuielile cu salariile din influențe salariale. Da, fără servicii. Ai, nu ai servicii, primești banii și atunci nu mai e stimulat să faci un management adecvat. Adică niciun management, practic”, a explicat Horațiu Remus Moldovan, Președinte CNAS.
