Gabriela Ferguson, profesoară de matematică la Llanishen High School din Cardiff și fondatoare a Școlii Românești din Cardiff, a transformat dorul de acasă într-o misiune educațională, aceea de a uni românii din Țara Galilor și de a le oferi copiilor un spațiu în care să învețe limba și cultura română cu bucurie și apartenență.
„Nu este așa unită comunitatea românească, și așa este, să știți. Asta încerc eu să schimb, de fapt. Eu, cel puțin, am o mentalitate foarte sănătoasă din punctul ăsta de vedere. Și sunt deschisă colaborării, eu nu am resentimente.
În Țara Galilor, spre exemplu, știu că există români care sunt împrăștiați. Deci e o zonă în care românii sunt concentrați mai mult în Cardiff și Newport. Dar sunt și în partea de nord, și în partea de vest, și la Swansea, și la Frigend, și în alte localități din Țara Galilor.
Am simțit că nu există o organizație care să-i adune împreună, măcar la momentele importante, pentru România. Sunt prieteni de-ai mei români care ziceau: „Gabriela, vreau să știe copilul românește. Și ne este foarte greu acasă, cu servici, cu job. Vrem un loc unde să vină copiii și să joace cu alți copii români.” Pentru că așa învață foarte mult, prin interacțiune, în limba română. Înveți mai mult decât să stai în bancă, ascultător, și să asculți un profesor. Deci asta, din experiența mea, îi învață foarte bine: interactiv.
Dar am să vă povestesc mai multe despre ceea ce fac eu la școală. Ideea a venit din dorința de a crea un spațiu de apartenență pentru comunitatea din Țara Galilor. Pentru a ne conecta unii cu alții, pentru a ști unii de alții și pentru a ne întâlni la evenimente importante din România. Deja eu am organizat foarte multe evenimente în care am adus românii împreună.
Să vă spun un pic despre școala românească. Eu, fiind profesoară, am prins un pic de experiență de predare altfel decât în România. Adică cunosc și sistemul din România al predării, însă eu vreau ca atunci când copiii vin la școala ROCA din Cardiff, la școala românească, ei să nu simtă că sunt obligați. Trebuie să vină din plăcere.
Și ca să faci lucrul ăsta, trebuie să le pregătești anumite materiale cu care ei să interacționeze de voie bună, să le placă.
Pentru că atunci învață mai bine.
Cum termin o sesiune, mă gândesc despre ce să învăț, cum să-mi planific materialele. Mă duc online, caut resursele, modific, le editez și le fac în așa fel încât ei să poată să interacționeze frumos cu materialele respective. Încerc să le fac diverse activități în cadrul școlii.
Nu sunt singură, sunt împreună cu alți părinți voluntari, colaboratori din comunitate, români. Chiar Oampe Larisa, care e profesoară de muzică în Bristol și care vine regulat să facă sesiuni de exprimare prin muzică cu copiii.
Am club de carte în cadrul școlii, tot așa, este coordonat de o mămică voluntară care e pasionată de citit și le citește copiilor în limba română. Am o Iulia, care este directoare ca și mine în cadrul organizației, și Iulia mă ajută la activitățile de arts and crafts pe care le facem cu copiii. Și prin exprimare artistică pot învăța cuvinte românește. Dacă avem un topic despre transport, acolo pot învăța culori, figuri geometrice și alte lucruri care le sunt utile.
Nu este ca un job, este o plăcere, pentru că este pe weekend. Este școală de weekend, sâmbăta, și copiii acestor voluntari sunt și ei la școală. Deci este pentru ei, ei oricum vin la școală cu copiii, atunci s-au oferit voluntari să coordoneze anumite activități.
Ceea ce este frumos e că e pentru toată lumea. Tot ceea ce facem noi este non-profit. Orice donație primim ne ajută să pregătim resurse, să pregătim evenimente. Toate fondurile sunt folosite pentru comunitate. Noi nu avem salarii, nu avem absolut nimic. Deci efectiv facem asta voluntariat și din dragul de a uni comunitatea și a avea spațiul acesta pentru români”, a explicat Gabriela Ferguson, profesoară de matematică la LLanishen High School din Cardiff și fondatoare a Școlii Românești din Cardiff.
