Expertul în studii de securitate Iulian Fota a fost invitatul redactorului-șef Defense România, Tudor Curtifan, la emisiunea Obiectiv Euroatlantic, unde a povestit care sunt scenariile atunci când se schimbă puterea la nivel global.

De-a lungul istoriei, puterea globală a fost preluată de mai multe state care de obicei dețineau atât monopolul economic cât și cel de securitate. Iulian Fota spune că actualul scenariu este unul problematic.

„E o teorie în relații internaționale care analizează stabilitatea sistemului internațional în funcție de polii de putere. Concluzia teoriei, pe analiză istorică, analizând tot felul de cazuri anterioare, este că cea mai mare stabilitate în sistem avem fie când este un hegemon – deci unul domină pe toți și atunci asigură liniștea – fie când avem un echilibru al puterii pe relație bipolară.

Astea sunt situațiile de stabilitate bună, stabilitate maximă: hegemon sau balanța puterii între două state concurente, cum a fost Războiul Rece – Statele Unite și URSS.

Cea mai proastă situație, de departe, este situația cu trei poli de putere, pentru că aici apare elementul de neîncredere, respectiv pericolul, senzația, sentimentul că ceilalți doi se înțeleg pe seama ta.

Avem situația kissingeriană, a scoaterii Chinei din ecuația asta trilaterală, dacă vreți, de la începutul anilor ’70–’80. Element extrem de important în victoria americană împotriva Uniunii Sovietice în Războiul Rece, pentru că Rusia s-a prăbușit și pentru că asta se știa. De-aia Gorbaciov nici n-a vrut să mai ia în calcul confruntarea militară cu SUA, că nu vor avea China de partea lor. Asta a fost promisiunea pe care China a făcut-o lui Nixon, în contrapartidă cu sprijinul extrem de important, tehnologic – financiar american pentru dezvoltarea Chinei.

Avem o relație trilaterală de data asta, dar polarizările sunt altfel. Rusia și China sunt foarte apropiate, dar asta este partea păcătoasă a sistemului în trei: neîncrederea este mare.

De-aia ar putea conta Europa – o Europă strategică, o Europă cu relevanță strategică, care poate juca de la egal sau aproape de la egal cu americanii sau cu rușii sau chinezii – pentru că un sistem cu patru poli sau mai mulți poli de putere este unul mai stabil și se bazează mai mult pe încredere și cooperare decât sistemul cu trei, care este, repet, foarte păcătos, se bazează pe neîncredere.

Și, de aceea, toată lumea se pregătește de război într-un sistem din ăsta în trei. Deci, dintr-un punct de vedere, situația de astăzi e mai proastă decât cea pe care am avut-o în ’62, la criza rachetelor, a spus expertul în securitate Iulian Fota.