O serie de atacuri cibernetice agresive, de tip scam, în care sunt utilizate inclusiv videoclipuri realizate cu deepfake, au fost semnalate pe platformele de socializare, imediat după alegerile prezidenţiale, informează Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC).
„(…) imediat după alegeri am sesizat o revenire destul de agresivă pe platformele de social media a scam-urilor cu investiţii false, acele scam-uri pe care Meta le intitulează inspirat CELEBaits, deoarece se folosesc de clipuri realizate cu deepake, în care apar de obicei persoane cu notorietate care par că girează aceste „oportunităţi de investiţii” ca un program care te poate îmbogăţi peste noapte. De câteva zile, identificăm atât cu preşedintele Nicuşor Dan, cât şi cu fostul preşedinte interimar Ilie Bolojan astfel de iniţiative pe platformele Meta, dar şi pe Youtube (Google) etc.”, subliniază Directoratul.
Potrivit sursei citate, una dintre tentativele de fraudă online este legată de investiţiile false, în care hackerii se folosesc de imaginea unor persoane cu notorietate în România, iar clipurile video sunt răspândite de obicei prin postări sau reclame pe platformele de social media.
„O platformă falsă de investiţii, creată de infractori din mediul online cu scopul de a fura bani de la utilizatorii creduli, foloseşte tehnologia deepfake pentru a genera clipuri cu un mesaj modificat. (…) infractorii se folosesc de nişte videoclipuri existente public cu oameni politici din România (preşedintele, premierul etc.), al căror mesaj iniţial este ulterior alterat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Mai precis, după procesarea acestor clipuri cu ajutorul deepfake, persoanele din video par că promovează un program de investiţii care ar aduce potenţialelor investitori profituri mari.
Prin această metodă, infractorii în mediul online încearcă să atragă în capcană potenţiale victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente. Toate aceste informaţii şi aceşti bani ajung în posesia atacatorilor. Este vorba despre o campanie de înşelătorie digitală care combină ingineria socială cu tehnologia deepfake, folosind în mod abuziv imaginea unor persoane reale cu popularitate pentru publicul larg din România”, a transmis DNSC, pe paginile oficiale de Facebook, LinkedIn şi Instagram ale instituţiei.
Specialiştii în securitate cibernetică au anunţat şi modul în care un utilizator de Internet poate să recunoască un videoclip realizat cu tehnologia deepfake: mişcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea, expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale, fundalul pare artificial sau animat, ochi care nu clipesc natural sau priviri „goale”.
În contextul înmulţirii acestor tipuri de atacuri, DNSC a întocmit un ghid dedicat recunoaşterii conţinutului deepfake, document ce poate fi consultat pe site-ul Directoratului.
