Comunitatea rromă din România este privită din două perspective, care cumulat au dus la o percepţie eronată, atrage atenţia Iulian Paraschiv, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Rromi.
„Clivajele sociale în România, ca de altfel în toată lumea, au făcut ca pentru pătura de jos să existe o diferenţă resimţită în viaţa de zi cu zi. Aceea între a trăi şi a supravieţui. Când supravieţuieşti, când eşti în căutarea resurselor care să îţi asigure un nivel minimal de supravieţuire, nu te gândeşti pe termen lung. Te gândeşti pe termen scurt, cel mult termen mediu.
Scara valorilor în societatea românească, dihotomia asta între cei care au adunat resurse în capitalism şi cei care au rămas în afara sistemului sau au o minimă protecţie din partea statului, a făcut ca inclusiv în interiorul comunităţii rrome să existe nişte diferenţe foarte mari. Avem rromi foarte bogaţi, oameni de afaceri, plătitori de taxe şi impozite, şi avem şi rromi foarte săraci. Aşa cum există şi cetăţeni majoritari foarte bogaţi şi foarte săraci. Nu e nimic diferit. E adevărat că mirajul Vestului e încă foarte prezent în comunităţile noastre. O bună parte a etnicilor rromi aleg să meargă să muncească în afară, aducând resursele înapoi în România, construind acele case pe care o bună parte a mass-mediei le arată în ultimii ani.
În România, comunitatea rromă este cunoscută din două perspective. Prima este aceea în care între rromi se pune semn de echivalenţă cu infracţionalitate. Şi a doua categorie este cea în care minoritatea rromă este privită dintr-o perspectivă în care opulenţa primează.
Sunt cele două perspective care au făcut ca în interiorul societăţii să se creeze o percepţie eronată la adresa unei întregi minorităţi. Sunt foarte mulţi rromi preoţi, avocaţi, medici chiar care nu îşi recunosc apartenenţa la această comunitate”, a declarat Iulian Paraschiv, preşedintele Agenției Naționale pentru Romi.
