Un flux constant, uşor haotic, de biciclişti care pedalează de la Gara Centrală din Amsterdam către canalele şi cafenelele capitalei olandeze reprezintă o scenă obişnuită, celebră în întreaga lume. Dintre aceştia, puţini poartă cască de protecţie. Guvernul încearcă, însă, să-i convingă pe olandezii reticenţi să apeleze la acest accesoriu când se deplasează pe bicicletă, printr-o campanie de conştientizare lansată miercuri, transmite AFP.
Ţările de Jos au lansat campania „Zet ‘m op”, prin care autorităţile încearcă să schimbe mentalităţile într-o ţară în care doar unul din 25 de biciclişti poartă cască de protecţie.
Ministrul Infrastructurii, Barry Madlener, speră să crească această rată de la 4% la 25% în decurs de zece ani, după cum a menţionat într-o scrisoare adresată Parlamentului.
Cercetările arată că pragul de 25% reprezintă un „punct de cotitură social”, deoarece atunci intră în joc presiunea de grup, potrivit lui Madlener.
Miza este mare: conform statisticilor guvernamentale, în jur de 50 de decese ar putea fi evitate în fiecare an dacă jumătate dintre bicicliştii olandezi ar purta cască de protecţie.
Anul trecut, 74.300 de biciclişti au fost transportaţi la secţiile de urgenţă ale spitalelor, dintre care aproape 50.000 cu răni grave, potrivit organizaţiei de specialitate Veiligheid.
Dacă nu se ia nicio măsură, Ministerul Infrastructurii estimează că numărul bicicliştilor grav răniţi se va dubla până în 2040.
Însă, pe străzile din Amsterdam, mesajul nu este bine primit. „Prefer să nu mai circul cu bicicleta şi să merg pe jos decât să port o cască”, a declarat pentru AFP Roos Stamet, scriitoare în vârstă de 48 de ani. „O să-mi strice coafura. O să arăt de 70 de ani”, a spus ea adăugând: „E absurd. V-aţi duce la supermarket purtând cască? Nici nu se pune problema”.
Demersul include subvenţii pentru achiziţionarea unei căşti, campanie de publicitate şi implicarea aplicaţiilor de transport.
Marijn Visser s-a convins în cele din urmă să poarte cască în oraş. Însă, bibliotecara în vârstă de 45 de ani nu îşi pune niciodată cască în mediul rural unde locuieşte pentru că „e plăcut să simţi vântul în păr şi nu cred că este necesară”.
Unul dintre subiectele principale de conversaţie – şi dispută – în Ţările de Jos în acest moment este prezenţa tot mai mare a bicicletelor electrice „fatbike” – care circulă cu viteză superioară şi au roţi mai mari – ai căror conducători îi deranjează uneori pe bicicliştii tradiţionali.
Navigarea în Amsterdam cu bicicleta, printre trotinete, scutere, „fatbike” şi pietoni, necesită nervi de oţel. „Circulaţia cu bicicleta a devenit mai periculoasă în ultimii cinci până la zece ani”, a declarat Kenji Stamet, soţul lui Roos, angajat cu jumătate de normă într-o cafenea.
Un pericol suplimentar în capitală îl reprezintă turiştii care se plimbă fără să fie atenţi la biciclete, a adăugat Stamet.
Luând în considerare toate acestea, el a declarat că s-ar putea să îşi cumpere cască în viitor. „M-am gândit la asta o dată sau de două ori anul trecut, pentru prima dată în viaţa mea”, a declarat el pentru AFP. „Când o să fiu bătrân, peste cinci sau zece ani, dacă o să mai fiu în Amsterdam… poate că n-ar fi o idee chiar atât de rea”, scrie Agerpres.
