Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti a fost invitatul lui Tudor Curtifan la podcastul Obiectiv Euroatlantic unde, printre subiectele discutate a spus câte ceva și despre ancheta care îl are în centrul său pe generalul în retragere Radu Theodoru.
Procurorii DIICOT au arestat miercuri 6 persoane care făceau parte dintr-un grup care unelteau un plan împotriva statului român. Aceștia au fost acuzați de trădare și organizarea unui grup infracțional, cu legături la Moscova. Cum s-a ajuns la această situație, a explicat invitatul emisiunii DefenseRomania.
„Nu e ceva neobișnuit să exite asemenea grupări. Am văzut recent în Germania o asemenea grupare, pornind de la un personaj foarte onorabil, cu rang nobiliar. Nimeni nu l-ar fi bănuit că complotează împotriva Germaniei.
Spre deosebire de ce s-a întâmplat în Germania nici prin gând nu le-a trecut să ia legătura cu Federația Rusă. Or în România se pare că este vorba despre persoane care plănuiau împreună cu Federația Rusă. Acum rămâne de văzut dacă erau încurajați verbal sau s-a trecut dincolo de această limită. Vom vedea lucrul acesta din anchetă. În orice caz este clar că exista o legătură”, spune Radu Carp.
Profesorul este de părere că această grupare, care plănuia să răstoarne Guvernul, să organizeze unul nou, să redenumească țara în „Geția” și să scoată România din NATO a fost posibilă cu contribuția instituțiilor rusești din țara noastră care au țintit bine orgoliul unor oameni cu capital de imagine precum generalul Radu Theodoru.
„Toată lumea spune: cum se poate așa ceva cu un individ de 101 ani, chestia asta nu e serioasă. E o altă legătură aici. Ani de zile, mai ales după anexarea Crimeei în 2014, programul cultural al institutului de limbă rusă din București s-a rezumat la filme de limbă rusă despre Al doilea Război Mondial, comemorarea acestui eveniment și învățarea limbii ruse. Noi am spus că este un program cultural și nu avem ce face. Nu puteam spune că este propaganda lui Putin. Propaganda era însă mult mai subtilă pentru că ea țintea acești militari rezerviști pe ideea că la un moment dat Uniunea Sovietică a luptat cot la cot cu România, că a existat o perioadă luminoasă. Doar nu era să ne spună despre comunism, nimeni nu poate fi păcălit în România pe această temă. Dar pe perioada asta 44-45 au încercat să inducă faptul că românii au luptat cot la cot cu rușii și că nu a fost nicio problemă, am înfrânt împreună nazismul.
A prins genul acesta de propagandă exact acolo unde era ținta și pe mine nu mă miră că era vorba de rezerviști, de persoane din cadrul armatei. Acest individ Radu Theodoru a fost cultivat ca simbol a unei așa zise prietenii româno-sovietice în al doilea război mondial. Asta nu înseamnă că el a avut coordonarea efectivă a grupului. El era văzut ca un simbol de rezistență în fața naziștilor, fasciștilor români și de grupul celor șase (implicați în dosar n.red.) și de Ambasada Federației Ruse”, a declarat Radu Carp.
