Roxana Lupu revine pe scenă cu un thriller psihologic captivant! După ce a impresionat publicul în rolul Reginei Maria, actrița aduce un nou proiect provocator – I.D.I.O.T., o piesă semnată de Jordi Casanovas, ce explorează limitele disperării financiare. Spectacolul, programat pe 16 februarie la Teatrul Godot, promite tensiune și întrebări incomode: Cât de departe ai merge pentru a-ți șterge toate datoriile? Într-un interviu exclusiv, Roxana Lupu a oferit detalii inedite despre piesă și despre latura sa mai puțin cunoscută.
Alexandra Curtache, redactor DCNews a întrebat-o cum jonglează între toate aceste proiecte și rolul de mamă?
„E un pic provocator uneori, dar contează mult să ai un network de susținere, să ai un soț care te ajută, să ai o bonă care ieși și ea prin preajmă și să-ți placă ceea ce faci. Cred că asta contează foarte mult.Să fii pasionat, să-ți dozezi energia pentru că e limitată în funcție de interese și, evident, priorități și să te bucuri de viață. Orice copil, știi cum e, vii acasă și o iei de la capăt cu jobul de mamă. Da, este destul de provocator, dar e o altă energie pe care o ai cu siguranță și pentru partea asta de familie, de copil și mă încarcă”, a răspuns actrița.
Să vorbim puțin despre proiectul tău cel mai nou, să zic așa. Având în vedere perioada asta dificilă în care ne aflăm cu toți, atât politic cât și financiar, am văzut că ai pus în scenă un spectacol inedit care se cheamă I.D.I.O.T. și care pornește de la întrebarea cât de departe ai merge pentru a șterge toate datorile.Poți să ne spui mai multe despre spectacol?
„Sigur. E un spectacol la care am lucrat împreună cu colegul meu, George Constantinescu și e regizat de tânărul Mike Săbuică. Este un text inedit prin ideea că atacă un subiect foarte actual, după cum ai spus și tu și ne place foarte mult pentru că ne vorbește nouă tuturor.Fiecare dintre noi avem datorii financiare. Cu toții ne-am dorit să le ștergem așa dintr-o dată și să nu depindem de credite care se întind pe ani de zile și dacă putem să facem asta imediat ar fi minunat. Este un fel de squid game, dar cu mai puține personaje.Este un thriller psihologic și mi-a plăcut foarte mult piesa pentru că rar găsești o piesă în două personaje să nu fie vorba despre un cuplu, despre cineva care a fost despărțită se doresc să fie împreună, rar. Și când găsești un spectacol, un text care vorbește de două tipologii de personaje, personajul meu, doctorița Edel și personajul lui George, un om simplu care are o afacere, care se întâlnesc într-un context în care trec prin niște experimente și la sfârșit experimentul este încununat cu succes sau nu, dar mai presus de toate contează cum trec aceste personaje prin experiment și este un thriller psihologic, e nevoie să spun. Începe destul de lejer, dar se complică și ce ne place și ce ne-am dorit cu toții este să punem spectatorul pe gânduri pentru că cu toții considerăm implicați în acest proiect că e nevoie mai mult ca oricând de spectacole care te pun pe gânduri, te fac să intri în zona de introspecție.”, a explicat Roxana Lupu.
Văd în imagini că spectacolele se joacă în mijlocul oamenilor. Cum este să joaci în mijlocul oamenilor? Care sunt diferențele față de când joci pe o scenă?
„Într-adevăr, jucăm chiar în mijlocul publicului.Toată scena este înconjurată de public pe toate laturile și este scena ridicată. Menționez că spectacolul se joacă la Teatrul Godou, Palatul Pragadirul și a fost o provocare pentru că ei sunt foarte aproape de noi, publicul e foarte aproape de noi, ei și mai pot bea un bahar de vin și noi suntem în mijlocul acțiunii acolo și, într-adevăr, este inedit. Adică contează foarte mult să îi prinzi pe spectator și, mai ales în ziua de astăzi, lumea are o atenție destul de limitată.Este foarte important să îi prinzi instantaneu. Și credem, sperăm și ne străduim să facem asta de fiecare dată ca să mai lase paharul jos și să se mai duce și la noi.”, a mai zis actrița.
Interacționează cu voi publicul?
„Momentat nu, dar nu este exclus. Ideea este că spectacolul ridică niște întrebări și toată lumea cumva se gândește la acele întrebări. Așa că stau pe gânduri, n-au timp să verbalizeze ceva către noi, dar știi cum e, s-ar putea întâmpla. Deși, la un moment dat, îi auzi în public, așa, vorbind, venind cu răspunsuri ei între ei.Da, e interesant. Știu că în acest proiect ești și producător.”, a răspuns Roxana Lupu.
Cum este să fii și în postura de producător, nu doar de actriță?
„Da, sunt în postura de producător, la unul altă cu soțul meu Nicola Slupu, amândoi am decis să mergem și pe această latură.Da, e o altă pălărie pe care ți-o pui în cap. Ești atent la cum se cheltuie banii, na, asta face un producător, dacă totul merge eficient, la partea asta mai organizatorică și îmi place. Adică, mi se pare că un actor e nevoie să aibă și skill-urile de business, nu doar să fie cu arta.Să știe cum promovează un spectacol, și asta mai face un producător, cum îl marketizează, cum e vândut, ce mai trebuie adăugat, luat, pus, ca să fie un produs totuși vandabil, dar să-și păstreze autenticitatea și valoarea.”, a mai zis actrița.
Te gândești să mai produci și alte piese pe viitor sau poate să te duci spre cariera de regizor, spre film?
„Nu spun niciodată, niciodată. Evident, e o ușă deschisă.Cu siguranță ne dorim să mai producem și alte spectacole. În viitorul apropiat avem în plan să colaborăm cu un teatru și din Londra, tot pe producție, adică să coproduc și să-și joc. Asta mai încolo, spre primăvară-vară, e o altă latură și ne provoacă și aduce beneficii la o lată cu roade pentru care muncești mai mult și-ți dai seama că această meserie este atât de pluridimensională încât nu te plictisești niciodată.”, a explicat Roxana Lupu.
Dar cum ai ajuns să dai nașterea acestui proiect? Ce te-a făcut într-o zi să zici: „Băi, eu vreau să produc„
„Nu mai vreau să fiu actriță sau doar actriță. Pentru că am descoperit textul și mi s-a părut foarte bun.Nu găseam finanțare în exterior și atunci am zis că textul ăsta este mult prea valoros ca să nu fie pus în scenă undeva. Adică a venit dintr-o nevoie, dintr-o necesitate și dintr-o frustrare, aș putea să spun, în care am zis că e nevoie să fie făcut pentru că nimeni nu o să creadă în text, în spectacolul propriu zis, la fel cum cred eu. Pentru că asta este viziunea mea.Cel mai mult crezi tu în proiect, în primul rând, dacă l-aduci la masă. Și atunci am zis, înseamnă că munca mea e nevoie să fie luată și din alte unghiuri, nu doar ca și actor.”, a spus actrița.
Ți-ai pus amprenta pe proiect? Sau l-ai făcut exact ca la carte, ca să zic așa?
„Noi am colaborat cu Mike, adică l-am lăsat să vină cu aportul regizor ala, asta ne-am și dorit, de asta l-am și luat în proiect ca să avem încredere în viziunea lui și el se modifică, evident.Am lucrat, toate ideile regizorale și ideile în general au fost luate, am făcut brainstorming, evident, am repetat și am văzut ce se aplică, ce nu, ce poate funcționa și eu zic că n-am fost vreun fric în control adică am lăsat mâna liberă regizorului și mâna liberă echipei, și scenografei și muzicii Sunt mai mulți implicați, așa că nu-i numai proiectul meu Mi-a plăcut textul, dar după aceea, cum se concretizează el, e o muncă de echipă.”, a declarat aceasta.
Cum a fost să colaborezi cu George Constantinescu? V-ați înțeles bine? O să mai colaborați și pe viitor?
„Noi nu ne cunoșteam, deci cumva ne-am întâlnit în acest proiect, ne-am înțeles foarte bine, a fost o colaborare extraordinară, foarte fructuoasă, am învățat amândoi foarte multe și cu siguranță dacă se vor mai fi proiecte, vom mai colabora împreună pentru că chiar m-am simțit foarte bine și am un partener de scenă pe măsură.”, a zis Roxana Lupu.
Unde îți place să joci mai mult? La teatru sau în filme?
„Îmi plac cam amândouă. Una nu cred că s-ar putea fără cealaltă adică mă împlinesc cam în două la fel cum mă împlinesc și celelalte lucruri pe care le fac și cred că un om poate face multe lucruri, nu superficial, cu valoare, dând valoare fiecăror aspecte în care alege să lucreze dacă dorește să facă asta.”, a încheiat actrița.
