Animalele, indiferent de rasă, cer aceleași responsabilități și îngrijire din partea celor care le adoptă.
Prof. univ. dr. Mario Codreanu, medic primar medicină veterinară, este invitatul celei mai recente ediții a emisiunii DC Anima, realizată de Tudor-Tim Ionescu la DC News și DC News TV.
Cu o vastă experiență în domeniul medicinei veterinare, dr. Mario Codreanu a abordat un subiect sensibil și totodată des întâlnit în țara noastră: achiziționarea unui animal de companie de rasă, în deterimentul adopției din adăposturi.
Prorectorul USAMV București a subliniat că mulți proprietari de animale de companie tind să își privească companionii mai degrabă ca pe niște accesorii, investind în haine costisitoare pentru aceștia, dar considerând, paradoxal, că tratamentele esențiale, precum vaccinurile și deparazitările, sunt prea scumpe.
„Venitul de trai la nivel național, din păcate, se răsfrânge și asupra conștientizării. Este foarte ușor să-i vorbești din cărți (n.r. unui deținător de animale), de la pupitru, și să-i zici: Trebuie să-i faci deparazitări trimestriale, pipete pentru deparazitare externă, comprimate pentru deparazitare internă. Trebuie să-i faci vaccinul anual, care la rândul lui protejează față de… E foarte greu să enunți astfel de principii, atât timp cât cheltuielile zilnice sunt foarte greu acoperite. Vorbim de traiul de zi cu zi…
La fel, foarte mult, (oamenii) nu creditează, trăiesc cu ideea că există vreo diferență între animal din adăpost și un animal de super rasă, animal de rasă care costă mii și mii de euro. Medicina-i aceeași! Vaccinul e același! Deparazitarea-i aceeași! Tratamentul e același, nu diferă!” – dr. Mario Codreanu
Citește și: Elementele-cheie ale unui medic veterinar de succes. Ce schimbări au avut loc în domeniu în ultimii ani?
„Animalul de companie devine un accesoriu. Înseamnă că nu-l ai decât din dorința de a epata”
Prof. dr. Mario Codreanu a evidențiat tendința multor români de a achiziționa animale de rasă mai degrabă din dorința de a impresiona, un comportament ce reflectă, adesea, o formă de snobism. Specialistul mai atrage atenția faptului că multe persoane nu iau în considerare aspecte esențiale înainte de a alege o anumită rasă. Pentru cei activi și energici, există animale care se potrivesc stilului lor de viață, în timp ce alte rase nu sunt recomandate persoanelor sedentare sau în vârstă, care au o mobilitate redusă.
„De foarte multe ori, snobismul proprietarilor și al deținătorilor de animale de companie este dus la extrem. Este extrem de evident. O hăinuță extrem de costisitoare își găsește loc în portofelul deținătorului, dar o banală deparazitare trimestrială este greu înghițită, greu acceptată de către proprietar.
Fără consultarea, consilierea unui specialist medic veterinar, că eu îl întreb: Păi cum să-ți iei ciobănesc german dacă stai într-un apartament cu două camere la etajul opt? Și nici nu cunoști ce înseamnă tipologia comportamentală. Trebuie să vobești despre vârstă… Cum să-ți iei un câine hiperactiv, când tu ai 60 de ani? Și așa mai departe. Sunt foarte multe elemente interconectate. Trebuie să ții cont de vârstă, de tipul de activitate zilnică al proprietarului.
Dacă eu sunt un om care aleargă dimineața și seara, și merg în parc cu el și-mi aloc o oră dimineața, o oră seara, atunci îmi iau un câine activ, de talie medie. Dar dacă eu sunt un omuleț ajuns la o vârstă la care activitatea mea fizică este redusă, timpul meu fizic nu-mi permite așa ceva, atunci lucrurile se schimbă…
De multe ori, ne lovim de o situație extrem de jenantă. Animalul de companie devine un accesoriu. Nu-i nimic altceva decât tot dintr-un snobismul românesc! E un accesoriu, ca o poșetă. Nimic altceva!
(Proprietarii) trimit grădinarul, femeia din casă, șoferul, și întreb: – Ce mănâncă? – Nu știu! – Cum a urinat? – Nu știu! – Cum a defecat? – Nu știu! Înseamnă că nu-l ai decât din dorința de a epata. Poate sună foarte urât, dar derivă dintr-un snobism, cum spuneam…” – Prof. univ. dr. Mario Codreanu
Te mai poate interesa și: Hrana pentru animalele de companie, un produs care cântărește mult la deficitul comercial al României. Ce produse alimentare se mai află pe listă