Directorul ANM, Elena Mateescu, a luat parte la una dintre recentele emisiuni DC Anima, difuzată pe DCNewsTV, unde a abordat un subiect tot mai îngrijorător pentru agricultorii români: Cum se vor înfrunta cu schimbările climatice din următorii ani.

Pentru a anticipa problemele generate de aceste fenomene, este nevoie de predictibilitate iar acest lucru îl poate asigura Agenția Națională de Meteorologie. Invitata a vorbit, cu această ocazie, despre noile investiții care urmează să sprijine agricultorii din țara noastră în lupta lor cu inundațiile și seceta tot mai grave de la un an la altul.

„Din 2015 și până în prezent, suntem beneficiarii a patru proiecte europene de modernizare a infrastructurii de meteorologie, fie că vorbim de stații meteorologice automate, fie că vorbim de sateliți, fie că vorbim, așa cum am menționat, de rețeaua radar, fie că vorbim de centrul European de agrometeorologie.

Cine trece pe DN1 vede clădirea performantă, cu două nivele, o clădire verde care va deveni operațională în acest an. Centrul European de Agrometeorologie este prima inițiativă de acest fel din lume, care va funcționa sub umbrela Organizației Meteorologice Mondiale, la care România este membru cu drepturi depline încă din 1850. Această inițiativă a fost prezentată în cadrul Congresului Mondial de Meteorologie din 2019 și, sigur că da, finanțată cu ajutorul acestor oportunități în ceea ce privește atragerea de fonduri europene”, spune expertul ANM.

Citește și: Agricultura românească, lovită puternic de temperaturile extreme. Elena Mateescu, director ANM: „Secetă în extindere și accentuare”

Elena Mateescu a mai spus că, odată cu aceste investiții, ANM va putea monitoriza mai bine vremea astfel încât agricultorii vor beneficia de prognoze specializate și mai amănunțite, în funcție de zona unde are loc producție.

„Chiar și în programul Național de Redresare și Reziliență mai avem un obiectiv care este în derulare, prin care actuala rețea de stații meteorologice, actuala infrastructură de la cele 166, va avea peste 400 de stații meteorologice automate autonome, 300 în plus față de cele 166 în prezent. 300 pentru meteorologie, pentru activitatea de meteorologie și 100 pentru agricultură, pentru că, în cadrul centrului European de agrometeorologie, avem momentan programul de agrometeorologie cu 66 de stații și este nevoie să extindem densitatea informațiilor în teritoriu.

Pentru că fermierii au nevoie de cât mai multe informații atunci când vorbim de fenomene meteorologice extreme în agricultură, pentru că agricultura a rămas încă sectorul dependent de vreme. Observăm valuri de căldură, observăm secete, observăm perioade cu inundații în care răspunsul față de schimbările climatice, din păcate, atunci când aceste fenomene devin mai intense, mai frecvente, mai extinse, sigur că da, afectează agricultura și nu numai”, a mai spus meteorologul.