Formulările din Constituție sunt oarecum ambigue pentru a determina clar dacă prelungirea mandatului actualului președinte este o soluție corectă din punct de vedere legislativ. Singurul lucru cert este că această situație este una fără precedent.
Deputatul USR Ștefan Pălărie a vorbit, în cea mai recentă ediție a emisiunii Ce se întâmplă? prezentată de Răzvan Dumitrescu, despre mandatul cât se va prelungi mandatul lui Klaus Iohannis.
„Această interpretare privind faptul că președintele în funcție rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul președinte este oarecum ambiguă. Este o interpretare a articolului 43 din Constituție, sper să nu greșesc, dar acolo aveam două elemente care se contraziceau. Într-adevăr, Constituția spune că președintele rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul președinte, dar mai spune și că durata mandatului președintelui României este de cinci ani.
Astfel, nu spune nici că mandatul este de cinci ani și trei luni, nici de cinci ani și șase luni, nici de cinci ani și nouă luni. Acest lucru înseamnă că întotdeauna hotărârile de guvern privind calendarul organizării alegerilor ar trebui să fie în jurul acestei prevederi constituționale. De aceea, anumiți juriști, inclusiv domnul Iohannis, spun că președintele își încheie mandatul după cinci ani calendaristici, iar apoi, în mod natural, rolul de a conduce România revine celui de-al doilea om din stat, adică președintelui Senatului. Astfel, domnul Iohannis nu ar mai trebui să fie la Cotroceni în ianuarie, februarie sau martie”, spune deputatul.
La mâna Guvernului
Ștefan Pălărie a mai adăugat că executivul hotărăște când va fi stabilită o nouă dată pentru alegerile prezidențiale. Iar despre această situație specifică, în care alegerile sunt suspendate, Constituția nu are un răspuns limpede.
„Acestea sunt însă doar interpretări ale juriștilor pe baza aceluiași text. Avem aceleași texte, dar cu păreri diferite. Poate, de exemplu, Guvernul, care stabilește data alegerilor, poate decide să o stabilească pentru mai, iunie, sau chiar septembrie. Nu este nimic serios de spus, dar poate fi interpretat diferit, iar în acest caz intrăm într-o zonă despre care exploratorii în perioada marilor descoperiri geografice vorbeau ca despre „terranova” – o zonă necunoscută pentru care Constituția și cadrul legislativ nu oferă un răspuns clar.
Cu alte cuvinte, nu a fost niciodată prevăzută o situație în care nu poți organiza alegeri, în afară de starea de urgență sau de asediu, iar dacă alegerile sunt anulate, nici asta nu există explicit în Constituție. Nu există o clarificare legată de ce se întâmplă într-o astfel de situație. Așadar, ajungem într-o zonă în care articolul 83 devine important. Mandatul președintelui României este de cinci ani și se exercită de la depunerea jurământului, ceea ce s-a și întâmplat corect. Președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele ales.
Mandatul președintelui poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau catastrofă. Cum noi nu suntem în aceste două situații, nefiind în alin. 3 din articolul 83, președintele nu poate avea mandat prelungit”, a mai explicat invitatul emisiunii difuzate pe DCNewsTV.
