În cadrul emisiunii Academia de Sănătate, prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan”, alături de prof. dr. Irinel Popescu și jurnalistul Val Vâlcu, au discutat despre cum a evoluat speranța de viață în România. Deși a fost în creștere în ultimii ani, datorită îmbunătățirii serviciilor medicale și a nivelului socio-economic, pandemia a provocat o scădere temporară, afectând în special persoanele vulnerabile.
Pandemia a inversat tendința de creștere a speranței de viață din ultimii ani
„Aș vrea să comentați puțin câteva aspecte. În primul rând, durata vieții, despre care aș putea spune că este în creștere chiar și în România. S-a ajuns la niște cifre superioare celor de acum 10-20 de ani. Asta în contextul în care toată lumea se plânge că trăim într-un mediu poluat, că mâncăm alimente nesănătoase, că facem mai puțină mișcare. Deci, prima întrebare ar fi: cum explicați această creștere a speranței de viață, cu toți factorii nocivi pe care i-am enumerat?”, a spus prof. dr. Irinel Popescu.
„Speranța de viață la naștere este un indicator care depinde de mai mulți factori, inclusiv de mortalitatea infantilă. Deci, dacă se scade mortalitatea infantilă, apare o creștere a speranței de viață la naștere.
Dar, o chestiune interesantă, nu știu dacă ați aflat că s-a făcut un studiu chiar la noi în țară, pentru a se vedea speranța de viață la naștere după pandemie. Și s-a observat că a scăzut cu 1-2 ani comparativ cu situația anterioară. De ce? Pentru că a apărut o supramortalitate a persoanelor în vârstă care erau fragile, vulnerabile la această infecție.
Evident, acum această speranță de viață și-a revenit, dar, vedeți, o serie de evenimente precum această pandemie pot să aibă un impact foarte puternic asupra supraviețuirii noastre”, a răspuns prof. dr. Gabriel Ioan Prada.
Speranța de viață din România, mult sub media UE
În cadrul discuției, s-a subliniat faptul că, deși speranța de viață a crescut cu aproape 7 ani în România în ultimele decenii, țara noastră rămâne mult sub media Uniunii Europene, apropiindu-se doar treptat de aceasta.
„De asemenea, de ce a crescut în ultimii ani? Și, e adevărat, a crescut cu aproape 7 ani în România, deși noi ne aflăm sub media europeană, dar ne apropiem foarte repede de ea. Totuși, suntem mult sub țările dezvoltate economic – Japonia, Italia.
A crescut pentru că a crescut standardul de viață, nivelul socio-economic, pe de-o parte. Pe de altă parte, și serviciile medicale s-au ameliorat semnificativ. Adică, există posibilitatea să diagnosticăm mai corect și mai din timp o afecțiune și, evident, în acest mod putem să aplicăm un tratament adecvat și mai eficient fiecărei afecțiuni”, a explicat medicul.
„În spiritul a ceea ce ați spus dvs., descoperirile științei moderne au contribuit foarte mult la această creștere a speranței de viață. Partea negativă? A apărut steatoza hepatică, toată lumea dă vina pe alimentația modernă – în parte așa și este. În același timp, însă, au dispărut virusurile. Avem tratament eficient, chiar foarte eficient, pentru virusul C și destul de eficient pentru virusul B. Deci, controlul acestor virusuri a dus la scăderea mortalității, care altă dată era semnificativă din cauza ambelor tipuri de boli”, a intervenit dr. Irinel Popescu.
România ocupă locul 109 în clasamentul global al speranței de viață, în timp ce Monaco se află pe prima poziție, cu o medie de 89,7 ani.
