Într-o nouă ediție a emisiunii „Totul despre bani”, analistul economic Adrian Negrescu a discutat despre situația dramatică a celor afectați de inundațiile din România, ale căror case au fost distruse. În acest context, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că se vor oferi ajutoare de urgență pentru sinistrați.
Câte dintre casele afectate de inundații aveau asigurare PAD?
Foarte puține locuințe din zonele lovite de inundații erau asigurate, deși legea cere ca acestea să fie protejate prin asigurări obligatorii. În multe dintre comunele afectate, doar 5-9% dintre case aveau asigurare, a explicat analistul economic la DC News TV.
„Într-o lume normală, într-o țară normală, ajutoarele acestea pentru cei sinistrați trebuiau să vină din sectorul asigurărilor. Casele acelea, aflate în zone de risc roșu de inundații, trebuiau asigurate, că de-aia avem Legea asigurărilor obligatorii a locuințelor.
În comunele acelea, unde au fost înregistrate și cele mai multe victime ale inundațiilor din Europa în momentul de față, procentul caselor asigurate era de 5 până la 9%. Adică între 5 și 9% dintre locuitorii acelor comune aveau asigurarea aceea împotriva dezastrelor, care nu costă foarte mulți bani și care te poate salva în cazul în care vine apa peste tine.
Noi nu am făcut acest lucru. Autoritățile locale, în loc să promoveze ideea de: «asigurați-vă bunurile, oameni buni, în așa fel încât, dacă vine, Doamne ferește, un taifun sau, cum a fost, ciclon, să aveți cât de cât o plasă de salvare». Noi nu am făcut nici măcar o evacuare a populației înainte de acest ciclon, cu toate că știam că va veni o viitură, știam că vor fi probleme. N-am făcut acest lucru, cum nu am luat niciun fel de măsură de prevenire a inundațiilor”, a spus Adrian Negrescu.
Jumătate dintre digurile din România, fără autorizație sau cu termenul expirat
În fața riscurilor de inundații, multe măsuri esențiale, precum construcția de diguri și decolmatarea canalelor, nu au fost luate, deși pericolul era cunoscut cu săptămâni înainte, a remarcat Negrescu.
„Gândiți-vă că, în momentul de față, nici măcar jumătate din digurile din România, digurile astea de protecție, nu sunt făcute așa cum trebuie. Am văzut niște statistici înfiorătoare legate de modul în care, practic, ne pregătim pentru inundații.
Din peste 18.000 de kilometri de teren posibil afectat de inundații – și citesc aici din Strategia Națională împotriva Dezastrelor, că avem așa ceva – nici măcar 10% dintre aceste terenuri nu sunt asigurate cu măsuri de protecție împotriva dezastrelor.
Noi nu am evacuat oamenii; noi nu am decolmatat canalele; noi nu am construit diguri de protecție, deși știam că vine viitura de două săptămâni și n-am luat niciun fel de măsură. Nici măcar nu am promovat ideea asta de asigurări. Să li se dea oamenilor posibilitatea să se asigure în cazul în care vine această viitură, că sunt asigurați și că primesc între 20.000 și 30.000 de euro, bani de pe urma asigurării locuințelor în caz de calamități. Suntem, din păcate, reactivi și asta este o mare problemă”, a punctat analistul.
România plătește taxe de viză bugetarilor, dar nu oferă ajutor celor care vor să-și asigure locuințele dar nu au bani
România a ajuns să plătească din banii publici taxele de viză pentru SUA ale bugetarilor, câte 100 de euro pentru fiecare, în încercarea de a crește rata de aprobare. În schimb, nu oferim sprijin financiar pentru asigurări în caz de calamitate celor care au cu adevărat nevoie.
Iar când vine vorba despre protecția cetățenilor, ajungem să facem comparații nedrepte: sinistrații din România sunt lăsați în corturi, în timp ce refugiaților din Ucraina li se plătește cazarea la hotel. Aceasta este realitatea, potrivit analistului.
„Gândiți-vă că noi suntem singura țară din Europa care a plătit din banii de la buget taxele de viză pentru SUA ale bugetarilor, ca să creștem noi procentul acela de absorbție. Adică, am dat bani, câte 100 de euro, pentru taxele de viză ale fiecărui bugetar care și-a dorit viză de America, dar nu putem asigura, pentru cei care sunt într-adevăr vulnerabili și n-au de unde, plata unei asigurări în caz de calamitate. La nivelul acesta de «interes» suntem când vorbim despre situația oamenilor.
Și, după aceea, mergem în teren și ne plângem că, uite-i cum stau acolo, și începem, din păcate, să facem comparații nefericite între situația sinistraților din Ucraina și cea a celor din România. Pe cei din România îi ținem la cort, iar pentru cei din Ucraina plătim cazare la hotel. Cam despre asta este România atunci când vorbim despre protecția cetățenilor și despre preîntâmpinarea efectelor unor dezastre”, a punctat Adrian Negrescu.
